Sabiha Gökçen: fiica adoptivă a lui Atatürk și ...
0% 27 min rămase
|

Sabiha Gökçen: fiica adoptivă a lui Atatürk și pilotă

Sabiha Gökçen în date și fotografii: adopția de către Atatürk, școala Türkkuşu, brevetul militar și zborul balcanic din 1938.

27 min de citit Actualizat: 23.10.2026
Fotografie: un bust din bronz al unei femei cu cască de zbor din piele și ochelari de zbor ridicați, printre arbuști tunși și pini
Bustul ei la Muzeul Aviației din Istanbul. Fotografie: Darwinek, 26.04.2009; CC BY-SA 3.0, pagina fișierului.
Fotografie: o femeie cu chipiu și uniformă militară merge între ofițeri în uniformă; în spatele lor se află o femeie cu beretă și o mașină neagră
Sabiha Gökçen în uniformă, 1938. Fotografie: fotograf necunoscut, 1938, galeria Forțelor Aeriene Turce; domeniu public, pagina fișierului.

Sabiha Gökçen (1913–2001) a fost o pilotă turcă și fiica adoptivă a lui Atatürk. A învățat să piloteze la școala Türkkuşu începând din 1935, a primit brevetul de pilot militar la 30.08.1937 și a zburat în patru capitale balcanice în iunie 1938.

Pe scurt

O pilotă, o fiică adoptivă și femeia care a zburat în patru capitale balcanice în 1938.

  • Viața: născută în 1913 la Bursa, decedată la 22.03.2001, la 88 de ani, înmormântată în cimitirul militar din Cebeci (Cebeci Şehitliği), în Ankara.
  • Aviația: prima fată admisă la școala Türkkuşu, în 1935; brevet de pilot militar la 30.08.1937.
  • Zborul balcanic: între 16.06.1938 și 21.06.1938, de la Istanbul la Atena, Salonic, Sofia, Belgrad și București și înapoi, circa 3.000 km.
  • Titlul: sursele formulează în mai multe feluri ideea de „prima”, printre ele „prima femeie pilot militar a Republicii Turcia”, „prima femeie pilot de luptă din lume” și „primul pilot de avion militar”.

Șapte momente

Vitrina distincțiilor

Cele șapte insigne ale ei

123452067

Fotografie: Atatürk vorbește la un pupitru cu microfon; peste partea din față a pupitrului atârnă o pânză închisă la culoare, cu o semilună deschisă la culoare
Fotografie: fotograf necunoscut, 03.05.1935; domeniu public, pagina fișierului.
Fotografie: o femeie cu chipiu și uniformă militară merge între ofițeri în uniformă; în spatele lor se află o femeie cu beretă și o mașină neagră
Fotografie: fotograf necunoscut, 1938, galeria Forțelor Aeriene Turce; domeniu public, pagina fișierului.
Fotografie: o femeie în uniforma forțelor aeriene, cu chipiul în mână, stă lângă un bărbat în costum închis la culoare, în fața cabinei vitrate a unui avion, înconjurați de bărbați și femei cu pălării
Fotografie: fotograf necunoscut, 1938, galeria Forțelor Aeriene Turce; domeniu public, pagina fișierului.
Fotografie: patru tineri pozează împreună într-un studio; unul poartă sacou închis la culoare și cravată, iar ceilalți trei, bluze sau rochii cu coliere de perle
Fotografie: fotograf necunoscut, anii 1930; domeniu public, pagina fișierului.

„Prima femeie pilot militar”

Direcția Generală a Aviației Civile, lista premierelor feminine în aviație (verificat la 22.10.2026)

«İlk Askeri Uçak Pilotu · 1936 · Hava Kuvvetleri Komutanlığı»

primul pilot de avion militar · 1936 · Comandamentul Forțelor Aeriene

Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre forțele aeriene din vremea lui Atatürk (articol actualizat la 09.10.2026)

«Dünya'nın ilk kadın askerî pilotu olur»

devine prima femeie pilot militar din lume

Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea, rezumat (articol actualizat la 08.10.2026)

«Türkiye Cumhuriyeti'nin ilk kadın askeri pilotu»

prima femeie pilot militar a Republicii Turcia

Fișă de citare

În română

Enciclopedia Centrului de Cercetare Atatürk o numește pe Sabiha Gökçen „prima femeie pilot militar a Republicii Turcia” (articolul despre ea, actualizat la 08.10.2026) și „prima femeie pilot militar din lume” (articolul despre forțele aeriene turce din vremea lui Atatürk, actualizat la 09.10.2026); lista Direcției Generale a Aviației Civile o numește „primul pilot de avion militar”, 1936 (verificat la 22.10.2026).

În turcă

Atatürk Araştırma Merkezi’nin ansiklopedisi Sabiha Gökçen’i kendi maddesinde “Türkiye Cumhuriyeti’nin ilk kadın askeri pilotu” (madde güncelleme tarihi 08.10.2026), Atatürk Dönemi Türk Hava Kuvvetleri maddesinde “Dünya’nın ilk kadın askerî pilotu” (madde güncelleme tarihi 09.10.2026) diye anar; Sivil Havacılık Genel Müdürlüğü’nün listesi onu 1936 tarihli “İlk Askeri Uçak Pilotu” olarak gösterir (sayfa kontrol tarihi 22.10.2026).

Cele șapte insigne în tabel
InsignăSursăFormulareaSensulData paginii
Prima fată la Türkkuşu, 1935Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea«ilk kız öğrenci olarak 1935 yılında Türk Hava Kurumunun Türk Kuşu Sivil Havacılık Okuluna girmiş oldu»a intrat în 1935 la Școala de Aviație Civilă Türkkuşu a Asociației Aeronautice Turce, prima fată admisăarticol actualizat la 08.10.2026
„Prima femeie pilot militar”Direcția Generală a Aviației Civile, lista premierelor feminine în aviație«İlk Askeri Uçak Pilotu · 1936 · Hava Kuvvetleri Komutanlığı»primul pilot de avion militar · 1936 · Comandamentul Forțelor Aerieneverificat la 22.10.2026
„Prima femeie pilot militar”Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre forțele aeriene din vremea lui Atatürk«Dünya'nın ilk kadın askerî pilotu olur»devine prima femeie pilot militar din lumearticol actualizat la 09.10.2026
„Prima femeie pilot militar”Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea, rezumat«Türkiye Cumhuriyeti'nin ilk kadın askeri pilotu»prima femeie pilot militar a Republicii Turciaarticol actualizat la 08.10.2026
„Prima femeie pilot de luptă din lume”Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea«dünyanın ilk kadın savaş pilotu ünvanına da sahip oldu»a ajuns să dețină și titlul de prima femeie pilot de luptă din lumearticol actualizat la 08.10.2026
„Prima femeie pilot de luptă din lume”Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre aviație și industria aeronautică din vremea lui Atatürk«Atatürk’ün manevi kızı ve dünyanın ilk kadın savaş pilotu olan Sabiha Gökçen»Fiica manevi a lui Atatürk și prima femeie pilot de luptă din lume, Sabiha Gökçenarticol actualizat la 09.10.2026
Zborul balcanic, 1938Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea«Balkan turu kapsamında 3.000 kilometrelik uçuş gerçekleştirmişti»parcursese 3.000 km în turul balcanicarticol actualizat la 08.10.2026
Zborul balcanic, 1938Cuvintele ei la Atena (Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea)«Balkan turuna çıkan ilk askerî Türk kadın pilotu olduğum için mutluyum»Sunt fericită să fiu prima femeie pilot militar din Turcia care pornește într-un tur balcanicarticol actualizat la 08.10.2026
Distincții iugoslave, 1938Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea«Yugoslav Hava Kuvvetleri Komutanı General Yankoviç tarafından Yugoslav Hava Nişanı takdim edildi»comandantul forțelor aeriene iugoslave, generalul Yankoviç, i-a înmânat Medalia Aeriană iugoslavăarticol actualizat la 08.10.2026
Distincții iugoslave, 1938Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea«“Beyaz Kartal Nişanı”, o güne kadar sadece dört kişiye verilmişti»doar patru persoane primiseră până atunci Ordinul Vulturul Albarticol actualizat la 08.10.2026
Între cei 20 de aviatori, 1996Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea«dünya tarihine adını yazdıran 20 havacıdan biri seçildi. Bu ödüle layık görülen ilk ve tek kadın havacı oldu»a fost aleasă printre cei 20 de aviatori care și-au înscris numele în istoria lumii. A devenit prima și singura femeie aviator considerată demnă de acest premiuarticol actualizat la 08.10.2026
Fiica adoptivă a lui AtatürkCentrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea«Bursa gezisi sırasında manevi evlat edindi»a primit-o ca pe un copil manevi (adoptiv; literal „al spiritului”) în timpul vizitei la Bursaarticol actualizat la 08.10.2026
Fiica adoptivă a lui AtatürkMinisterul Apărării Naționale, pagina Muzeului Anıtkabir«ATATÜRK'ün manevi kızı Sabiha GÖKÇEN'e soyadı verdiğini gösteren belge»hârtia care arată că Atatürk i-a dat numele de familie fiicei sale manevi, Sabiha Gökçenverificat la 22.10.2026

Copilăria și adopția

S-a născut în 1913 la Bursa. Enciclopedia Centrului de Cercetare Atatürk îi numește tatăl Mustafa İzzet Bey, secretarul-șef al provinciei (Vilayet Başkâtibi), iar mama Hayriye Hanım. Și-a pierdut ambii părinți de mică și a fost crescută de fratele ei mai mare. Era cea mai mică dintre șase copii, iar tatăl ei fusese trimis în exil la Bursa de sultanul Abdul Hamid al II-lea.

Atatürk a cunoscut-o în timpul vizitei sale la Bursa, între 22.09.1925 și 08.10.1925. Când a aflat cât de grea îi era viața, a vorbit cu fratele ei mai mare și a primit-o ca pe un copil manevi („al spiritului”, cuvântul folosit pentru copiii pe care i-a adoptat). Din acel moment, viața ei s-a schimbat. A urmat școala primară din Çankaya, o școală cu două încăperi, pe un singur nivel, construită în grădina Reședinței Çankaya pentru copiii care locuiau în apropiere.

Fotografie: patru tineri pozează împreună într-un studio; unul poartă sacou închis la culoare și cravată, iar ceilalți trei, bluze sau rochii cu coliere de perle
Patru dintre fiicele manevi ale lui Atatürk. Pagina fișierului le identifică, de la stânga la dreapta, drept Rukiye (Erkin), Sabiha (Gökçen), Afet (İnan) și Zehra Aylin. Fotografie: fotograf necunoscut, anii 1930; domeniu public, pagina fișierului.

Una dintre cei unsprezece

Atatürk a primit unsprezece copii manevi, cinci înainte de proclamarea Republicii și șase după. Ea era una dintre cei șase. Enciclopedia Centrului de Cercetare Atatürk spune că el dorea să-i crească drept exemple pentru femeile din Turcia și că ea era prezentată publicului ca model în aviație, un domeniu care părea inaccesibil femeilor.

Dintre celelalte trei, Afet (Afetinan) era profesoară și a devenit profesoară universitară în 1950. Rukiye s-a căsătorit cu un căpitan de jandarmerie, Hüsnü Erkin, iar Atatürk a dansat cu ea primul dans la nunta de la Palatul Dolmabahçe. Zehra a fost trimisă la școală la Londra și a murit în 1936.

După Çankaya, Sabiha a urmat două colegii de fete din Istanbul, la Arnavutköy și Üsküdar. Boala i-a întrerupt studiile. S-a tratat pe Heybeliada și la Viena și a petrecut o vreme la Paris pentru a-și perfecționa franceza.

În 1934, când a fost adoptată Legea numelor de familie, Atatürk i-a dat numele de familie Gökçen. Legea a fost adoptată la 21.06.1934; legea prin care Atatürk a primit propriul nume de familie a urmat la 24.11.1934. Ea a povestit mai târziu ce s-a întâmplat în acea seară.

Seara numelui de familie

  1. La masa luiÎn fiecare seară, la masa lui, Atatürk găsea un nume de familie pentru un prieten sau o rudă, iar într-o seară i-a venit și ei rândul.
  2. Răspunsul ei«Siz ne emrederseniz o olsun efendim», a îngăimat ea: „Să fie cum porunciți, domnule.”
  3. Gândul luiEl s-a gândit o vreme și a spus «Sana Atatürk kızı soyadını vermek isterdim ama…» („Aș fi vrut să-ți dau numele de familie Fiica lui Atatürk, dar…”).
  4. Un cuvântApoi a luat o hârtie și a scris pe ea un singur cuvânt: Gökçen.

Ea a adăugat că mulți cred că a primit numele după ce a început să zboare, dar că lucrurile s-au petrecut invers: «Ata’nın Gökçen soyadını bana vermesinden sonra göklerle buluşup havacılığa başladım» („Abia după ce Atatürk mi-a dat numele de familie Gökçen am cunoscut cerul și am început să zbor”).

«Sabiha Gökçen -⁠ S. Gökçen’dir»

K. Atatürk

«19.XII.1934 kutlu olsun»

O hârtie de la Muzeul Anıtkabir din Ankara consemnează numele de familie. Pe ea scrie „Sabiha Gökçen: este S. Gökçen”, este semnată „K. Atatürk” și are înscrisul „19.12.1934, să fie binecuvântată” sub semnătură.

Biroul

Trei hârtii de la Muzeul Anıtkabir

Hârtia cu numele de familie

Hârtia care, în cuvintele muzeului, arată că Atatürk i-a dat numele de familie fiicei sale manevi, Sabiha Gökçen. Pe ea scrie «Sabiha Gökçen – S. Gökçen’dir» („Sabiha Gökçen: este S. Gökçen”), este semnată „K. Atatürk” și are înscrisul «19.XII.1934 kutlu olsun» („19.12.1934, să fie binecuvântată”) sub semnătură. Sabiha Gökçen a donat-o muzeului.

Dimensiuni: 27 × 21 cm

Cele trei hârtii în tabel
HârtieCe esteDimensiuni
Bancnota de 5 TLO bancnotă de 5 TL, datată 01.01.1938 și semnată „K. Atatürk”. Atatürk a semnat-o și i-a înmânat-o fiicei sale manevi, Sabiha Gökçen, la o întâlnire la Çankaya, iar ea a donat-o Muzeului Anıtkabir.15,7 × 7,3 cm
Scrisoarea în creionO scrisoare scrisă de Atatürk în creion, de mâna lui, care începe cu «Kızım Uçman Gökçen’e» („Fiicei mele, aviatoarea Gökçen”). Este semnată „K. Atatürk”, iar Sabiha Gökçen a donat-o muzeului.24 × 18 cm
Hârtia cu numele de familieHârtia care, în cuvintele muzeului, arată că Atatürk i-a dat numele de familie fiicei sale manevi, Sabiha Gökçen. Pe ea scrie «Sabiha Gökçen – S. Gökçen’dir» („Sabiha Gökçen: este S. Gökçen”), este semnată „K. Atatürk” și are înscrisul «19.XII.1934 kutlu olsun» („19.12.1934, să fie binecuvântată”) sub semnătură. Sabiha Gökçen a donat-o muzeului.27 × 21 cm

Surse: Enciclopedia Atatürk, articolul despre ea; Enciclopedia Atatürk, copiii manevi ai lui Atatürk; Cronologia lui Atatürk; paginile Muzeului Anıtkabir.

03.05.1935, ziua deschiderii școlii Türkkuşu

Türkkuşu („Pasărea turcă”) era școala de aviație a Asociației Aeronautice Turce. Urma să învețe femei și bărbați între 18 și 35 de ani să piloteze planoare și să sară cu parașuta.

16.02.1925
Se înființează Societatea Turcă de Aviație (Türk Tayyare Cemiyeti). Se finanțează din donațiile publicului.
03.05.1935
Se deschide școala Türkkuşu. La început, filiala sa din Ankara are 200 de membri.
24.05.1935
Al șaselea congres al societății îi dă numele actual, Asociația Aeronautică Turcă (Türk Hava Kurumu).

Atatürk îl întrebase pe președintele asociației, Fuat Bulca, despre colaborarea cu aviația sovietică și despre activitatea lui Vecihi Hürkuş, un aviator turc pe care îl urmărea în presă. Bulca s-a pronunțat favorabil în ambele privințe. Atatürk a cerut apoi o unitate de aviație cu numele Türkkuşu și a spus că trebuia să se apeleze la Vecihi Bey.

Sabiha Gökçen își amintea dimineața de 03.05.1935: Atatürk s-a trezit foarte devreme, și-a pus hainele sport preferate și șapca. «Haydi bakalım Gökçen,» a spus el. «Gidiyoruz.» („Hai, Gökçen. Plecăm.”)

Fotografie: Atatürk vorbește la un pupitru cu microfon; peste partea din față a pupitrului atârnă o pânză închisă la culoare, cu o semilună deschisă la culoare
Atatürk ținând un discurs la deschiderea bazei Türkkuşu de la Etimesgut, Ankara, 03.05.1935. Fotografie: fotograf necunoscut, 03.05.1935; domeniu public, pagina fișierului.

Discursul de la Etimesgut

Deschiderea a avut loc pe aerodromul de la Etimesgut, lângă Ankara. În discursul său, Atatürk a spus că lumea este alcătuită din pământ, apă și aer și că o națiune care își iubește viața trebuie să se preocupe tot mai mult de spațiul său aerian, așa cum se preocupă de pământurile și mările sale. Patru dintre frazele sale, așa cum apar în discursul tipărit:

Atatürk, Etimesgut, 03.05.1935

«Bizim dünyamız bilirsiniz topraktan, sudan ve havadan oluşmuştur.» „Lumea noastră, după cum știți, este alcătuită din pământ, apă și aer.”

«Türk yurdun dağlarında, ormanlarında, ovalarında, denizlerinde, her bucağında, nasıl bir bilgi ve kendine güvenle yürüyor, dolaşıyorsa, yurdun asumanında da aynı suretle dolaşabilmelidir.» „Așa cum turcul străbate cu pricepere și încredere în sine fiecare colț al munților, pădurilor, câmpiilor și mărilor patriei, tot așa trebuie să poată străbate și cerul patriei.”

Același discurs, ultimele rânduri

«Bu ödevimizi başarmada, bizden değerli yardımlarını esirgemeyen, dostumuz Rus Sovyet Cumhuriyeti’ne ve onun Sayın Büyükelçisi Bay Karahan’a önünüzde açıkça teşekkür etmekten kıvanç duyarım.» „Sunt mândru să mulțumesc deschis, în fața dumneavoastră, prietenei noastre, Republica Sovietică Rusă, care nu ne-a precupețit ajutorul său prețios în îndeplinirea acestei sarcini, și ambasadorului său, domnul Karahan.”

«Türk çocuğu, her işte olduğu gibi havacılıkta da en yüksek düzeyde, gökte seni bekleyen yerini az zamanda dolduracaksın.» „Copil al Turciei, în aviație, ca în toate celelalte, vei ocupa curând, la cel mai înalt nivel, locul care te așteaptă pe cer.”

Fotografie: un bărbat cu șapcă și costum de tweed cu pantaloni până la genunchi stă pe cadrul unui avion mic și ține manșa; în spatele lui se văd o mulțime de oameni și o aripă
Atatürk cu un planor US-4, la deschiderea școlii Türkkuşu, 1935. Fotografie: fotograf necunoscut, 1935; domeniu public, pagina fișierului.

„Aș vrea să fiu în locul lor”

La deschidere au avut loc demonstrații cu planoare. Atatürk a văzut cât era de entuziasmată și a întrebat-o «Nasıl, sen de böyle havalarda süzülebilir, paraşütle atlayabilir misin bakalım?» („Ei bine, ai putea și tu să planezi așa prin aer și să sari cu parașuta?”). Ea a răspuns «Onların yerinde olmak isterdim» („Aș vrea să fiu în locul lor”). El i-a spus «cesaretini beğendim» („Mi-a plăcut curajul tău”), apoi i-a zis lui Fuat Bulca «Fuat Bey, Bizim Gökçen de çalışmalara katılmak istiyor» („Fuat Bey, și Gökçen a noastră vrea să participe la activități”). El a cerut ca ea să fie înscrisă pe loc.

Sabiha Gökçen a început a doua zi, la 04.05.1935, ca prima fată admisă la școală. S-a pregătit în parașutism și planorism și a obținut brevetele A și B de planorism. Tineri din toate colțurile țării se înscriau.

10.07.1936
Asociația deschide o tabără de planorism la İnönü.
1937
Tabăra de aviație pentru avioane cu motor de la Etimesgut își începe activitatea. Se deschid turnuri de parașutism la Ankara și İzmir.

Asociația în cifre

350
avioane cumpărate pentru forțele aeriene până la 24.05.1935
72
piloți pregătiți la Etimesgut în primul an de activitate, 1937
193
piloți pregătiți până în 1940
52
avioane deținute de asociație în 1940
72,8
milioane TL din donații până în 1940, dintre care 54 de milioane pentru bugetul forțelor aeriene

Surse: Discursurile și declarațiile lui Atatürk, vol. III; Enciclopedia Atatürk, articolul despre ea; Enciclopedia Atatürk, Asociația Aeronautică Turcă; Enciclopedia Atatürk, aviația și industria aeronautică; Cronologia lui Atatürk.

De la planor la școala militară, 1935–1937

Aviația militară turcă era la începuturi. Statul otoman a înființat o comisie aeronautică la 01.06.1911 și și-a deschis școala de aviație la Yeşilköy la 03.07.1912. În 1936 și 1937, Sabiha Gökçen a parcurs etapele prin care o femeie devenea pilot militar: planoare, un avion cu motor, apoi școala militară de aviație.

10.07.1935
Pleacă împreună cu șapte elevi bărbați la Școala Superioară de Planorism din Koktebel, în Crimeea. Ajung la Odesa la 12.07.1935, trec apoi prin Sevastopol, Ialta și Feodosia și merg cu autobuzul la Koktebel. Încheie cursul de șase luni cu titlul de instructor de planorism (Planör Öğretmeni).
25.02.1936
Primul ei zbor cu un avion cu motor.
07.06.1936
Zboară de la Yeşilköy, în Istanbul, la Bursa în 35 de minute, după un tur deasupra Yalovei.
1936–1937
Se pregătește timp de 11 luni la Școala de Aviație din Eskişehir, apoi servește șase luni în Regimentul 1 de Aviație, unde se specializează în avioane de vânătoare și bombardament.
1937
Participă la manevrele din regiunea Mării Egee și din Tracia.
30.08.1937
Primește brevetul de pilot militar. 30 august este ziua în care, în 1922, s-a câștigat bătălia de la Dumlupınar.
Tot în 1937
Potrivit enciclopediei Centrului de Cercetare Atatürk, în 1937 a participat, la propria cerere, la operațiunea militară din Dersim (astăzi Tunceli).

Koktebel, Crimeea

La sosirea grupului, școala agățase la poartă un banner cu înscrisul Hoş Geldiniz („Bine ați venit”) și arborase drapelul turc pe un catarg. La ceremonia de absolvire, ea și-a încheiat discursul exprimându-și speranța că, într-o viitoare lume pașnică, va vedea aviația „în afara războiului și în slujba mai largă a umanității”.

Aterizarea la Bursa

  1. PrimireaLa 07.06.1936, guvernatorul Bursei, primarul, generalul Fahrettin Altay și conducătorii partidului se aflau pe aerodrom să o întâmpine, iar ea a aterizat cu viraje îndemânatice în fața unei mulțimi de elevi.
  2. DarurilePrimarul i-a oferit un buchet și o bucată de mătase în numele orașului, iar un elev al școlii Türkkuşu i-a oferit un al doilea buchet.
  3. Al doilea turLa dorința mulțimii, fără să fi coborât din avion, a decolat din nou, a făcut un al doilea tur deasupra Bursei înverzite a copilăriei sale și în jurul muntelui Uludağ, apoi a aterizat.
  4. DeciziaAtatürk a hotărât să o trimită la Școala de Aviație din Eskişehir pentru o pregătire specială.

Brevetul, 30.08.1937

Ea a primit brevetul într-o ceremonie de care își amintea astfel: «Ne mutlu bana ki, bu şeref beratını, milletimin ve vatanımın en büyük şerefe ulaştığı bu kutsal 30 Ağustos gününde almış bulunuyorum» („Cât de fericită sunt să primesc acest brevet de onoare în această zi sfântă de 30 august, ziua în care națiunea și patria mea au atins cea mai mare onoare”).

Surse: Enciclopedia Atatürk, articolul despre ea; Enciclopedia Atatürk, aviația și industria aeronautică; Cronologia lui Atatürk.

Titlurile de „prima”

Sursele îi formulează diferit titlul. Unele spun „pilot de luptă”, altele „pilot militar”; unele spun „prima din lume”, altele, prima din Turcia.

SursăFormulareaÎn românăData paginii
Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre ea«dünyanın ilk kadın savaş pilotu ünvanına da sahip oldu»a ajuns să dețină și titlul de prima femeie pilot de luptă din lumearticol actualizat la 08.10.2026
Același articol, rezumat«Türkiye Cumhuriyeti’nin ilk kadın askeri pilotu»prima femeie pilot militar a Republicii Turciaarticol actualizat la 08.10.2026
Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre forțele aeriene din vremea lui Atatürk«Dünya’nın ilk kadın askerî pilotu olur»devine prima femeie pilot militar din lumearticol actualizat la 09.10.2026
Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre copiii manevi ai lui Atatürk«İlk Türk kadın savaş pilotu olan Sabiha Gökçen»Sabiha Gökçen, prima femeie pilot de luptă din Turciaarticol actualizat la 09.10.2026
Centrul de Cercetare Atatürk, articolul despre aviație și industria aeronautică din vremea lui Atatürk«Atatürk’ün manevi kızı ve dünyanın ilk kadın savaş pilotu olan Sabiha Gökçen»Fiica manevi a lui Atatürk și prima femeie pilot de luptă din lume, Sabiha Gökçenarticol actualizat la 09.10.2026
Direcția Generală a Aviației Civile, lista premierelor feminine în aviație«İlk Askeri Uçak Pilotu», 1936primul pilot de avion militar, 1936 (la Comandamentul Forțelor Aeriene)verificat la 22.10.2026

Fraza lui Atatürk

După zborul ei la Bursa din 1936, Atatürk i-ar fi spus: Belki de dünyada ilk askerî kadın pilot olacaksın, „Poate vei fi prima femeie pilot militar din lume.”

Direcția Generală a Aviației Civile publică o listă cu șaisprezece premiere feminine în aviația turcă, din 1913 până în 2001. Sabiha Gökçen este a patra pe listă, în 1936, anul în care lista consemnează și prima pilotă de planor, și prima aviatoare martiră.

Registrul de zbor

Șaisprezece premiere feminine, 1913–2001

AnulNumeleTitlul tipăritÎn românăInstituția
1913Belkıs Şevket«İlk Uçakla Uçan»prima femeie care a zburat cu avionulMüdâfaa-i Hukûk-u Nisvân Cemiyeti Societatea pentru Apărarea Drepturilor Femeilor
1933Bedriye Tahir Gökmen«İlk Pilot»prima pilotăVecihi Sivil Tayyare Mektebi Școala Civilă de Aviație Vecihi
1935Yıldız Uçman«İlk Paraşütçü»prima parașutistăTürk Hava Kurumu Asociația Aeronautică Turcă
1936Sabiha Gökçen«İlk Askeri Uçak Pilotu»primul pilot de avion militarHava Kuvvetleri Komutanlığı Comandamentul Forțelor Aeriene
1936Naciye Toros«İlk Planör Pilotu»prima pilotă de planorTürk Hava Kurumu Asociația Aeronautică Turcă
1936Eribe Kartal Hürkuş«İlk Şehit Havacı»prima aviatoare martirăTürk Hava Kurumu Asociația Aeronautică Turcă
1937Edibe Subaşı Kutucuoğlu«İlk Akrobası Pilotu»prima pilotă de acrobațieTürk Hava Kurumu Asociația Aeronautică Turcă
1948Adile Tuğrul«İlk Hava Kamarotu & Hostes»prima însoțitoare de bord și stewardesăTürk Hava Yolları Turkish Airlines
1956Nazmiye Göyük«İlk Hava Trafik Kontrolörü»prima femeie controlor de trafic aerianDevlet Hava Meydanları İşletmesi Genel Müdürlüğü Autoritatea Aeroporturilor de Stat
1958Leman Bozkurt Altınçekiç«İlk Jet (Turbo Motorlu) Uçak Pilotu»prima pilotă de avion cu reacție (motor cu turbină)Hava Kuvvetleri Komutanlığı Comandamentul Forțelor Aeriene
1958Melahat Morçöl«SHGM Kayıtlarına Göre Lisans Alan İlk Pilot»prima pilotă brevetată, în evidențele direcțieiSivil Havacılık Genel Müdürlüğü Direcția Generală a Aviației Civile
1960Şenay Günay«İlk Jet Savaş Uçak Pilotu»prima pilotă de vânătoare cu reacțieHava Kuvvetleri Komutanlığı Comandamentul Forțelor Aeriene
1961Dilhan Ezer Eryurt«NASA'DA Görev Yapan İlk Havacı»prima aviatoare care a lucrat la NASANASA
1961Leman Aldak«İlk Uçak Yüksek Mühendisi»prima femeie inginer superior de aviațieİstanbul Teknik Üniversitesi Universitatea Tehnică din Istanbul
1964Türkan Demirel«İlk Uçuş Doktoru»prima femeie medic de zborHava Kuvvetleri Komutanlığı Comandamentul Forțelor Aeriene
2001Ayfer Gök«İlk Şehit Jet Savaş Uçağı Pilotu»prima pilotă de vânătoare cu reacție martirăHava Kuvvetleri Komutanlığı Comandamentul Forțelor Aeriene

Direcția a invitat publicul să trimită obiecții la listă până la 30.01.2019.

Surse: Direcția Generală a Aviației Civile, lista premierelor feminine; Enciclopedia Atatürk, articolul despre ea; Enciclopedia Atatürk, forțele aeriene turce din vremea lui Atatürk; Enciclopedia Atatürk, copiii manevi ai lui Atatürk; Enciclopedia Atatürk, aviația și industria aeronautică.

Zborul balcanic, 16–21.06.1938

În iunie 1938, a zburat singură de la Istanbul la Atena, Salonic, Sofia, Belgrad și București și înapoi la Yeşilköy. Zborul a avut circa 3.000 km. Membrii delegației Pactului Balcanic din Ankara îi ceruseră să le viziteze capitalele cu avionul; Atatürk a acceptat în numele ei și, la dorința lui, ea a parcurs traseul singură. Țările balcanice o cunoșteau deja de la radio, din ziare și reviste.

Atatürk a întrebat-o dacă putea face acest lucru, iar ea a răspuns că putea dacă se pregătea. El le-a spus oaspeților «Bir ay sonra Türkiye’den uçarak değerli ülkelerinizin başkentlerini ziyaret edecek» („Peste o lună va decola din Turcia și va vizita capitalele țărilor dumneavoastră prețuite”).

Fotografie: un avion monomotor cu aripă joasă, cabină lungă vitrată și carenaje fixe ale roților, cu o semilună și o stea pe coadă, pe o platformă de beton, cu un câmp în spate
Un Vultee V-11-GB al Forțelor Aeriene Turce. Fotografia arată tipul de avion, nu avionul ei. Fotografie: San Diego Air & Space Museum Archives, fără dată; fără restricții de drepturi de autor cunoscute, pagina fișierului.

Avionul și circuitul de antrenament

A pilotat un avion de tip Vultee. S-a pregătit la Yeşilköy cu un instructor american, Jack, apoi a efectuat singură zboruri de probă. Circuitul de antrenament a dus-o de la Istanbul la Köyceğiz, lacul Tuz (Tuz Gölü), Ankara și Zonguldak și înapoi: 5½ ore fără oprire. Își amintea că Jack s-a bucurat să o vadă întoarsă, pentru că ea ajunsese la timp în fiecare loc, și că i-a spus «Artık bu kadar çalışma yeter… Göreceksin Balkan turu senin için bundan da kolay olacak» („Ajunge cu pregătirea… Vei vedea că turul balcanic va fi și mai ușor pentru tine”).

Înainte de plecare, l-a vizitat pe Atatürk pentru a-și lua rămas-bun. El i-a spus «Barışçı bir ülkenin barışçı kızı olduğunu, yurtta ve dünyada barışı arzu ettiğini, her Türk gibi bunu gönülden istediğini söylemeyi unutma» („Nu uita să spui că ești fiica pașnică a unei țări pașnice, că îți dorești pace acasă și în lume și că, asemenea fiecărui turc, o dorești din toată inima”).

DataLoculOraCe s-a întâmplat
16.06.1938Atena (Tatoi)aterizare 11:25Survolează orașul, aterizează la Tatoi și este întâmpinată de o delegație, de primarul Atenei și de o mulțime de oameni. Vorbește cu jurnaliștii, vizitează școala militară de aviație și, împreună cu ambasadorul Ruşen Eşref Ünaydın, este primită de prim-ministrul Greciei.
17.06.1938Salonicplecare din Atena 11:20Atatürk îi ceruse să facă această vizită. Rămâne circa două ore și vizitează casa lui Atatürk.
17.06.1938Sofiaaterizare 17:15O întâmpină o mulțime cu drapele turcești și o delegație bulgară. Merge la palat, semnează în cartea de oaspeți și participă la un ceai la ambasada Turciei, alături de miniștri, deputați, ambasadori, atașați militari, șeful statului-major, piloți și presă.
18.06.1938Belgrad (Zemun)aterizare 10:45Avioane de vânătoare iugoslave o întâmpină deasupra orașului. O salută o mulțime mai mare decât în celelalte două capitale. La prânzul de la hotelul de pe muntele Avala primește Medalia Aeriană iugoslavă; la cina de la ambasada Turciei, Ordinul Vulturul Alb.
19.06.1938Bucureștizbor de 1 h 15 minO delegație numeroasă și o mulțime de oameni o întâmpină la baza aeriană. Un miting aviatic internațional începe pe același aerodrom la 14:00, iar seara aviația română oferă o cină în cinstea ei.
20.06.1938Bucureștizbor demonstrativ 17:30La dorința mulțimii, efectuează un zbor demonstrativ deasupra aerodromului; spectatorii aruncă flori. Seara, ambasada Turciei oferă o cină.
21.06.1938Yeşilköy, Istanbulplecare din București 11:30O întâmpină mulțimi și eleve cu flori. Mulțimea strigă «Yaşa Atatürk kızı! Yaşa çelik kanatlı kartal! Varol kahraman» („Trăiască fiica lui Atatürk! Trăiască vulturul cu aripi de oțel! Să trăiești, eroino!”).
Traseul, între 16.06.1938 și 21.06.1938.
Fotografie: o femeie în uniforma forțelor aeriene, cu chipiul în mână, stă lângă un bărbat în costum închis la culoare, în fața cabinei vitrate a unui avion, înconjurați de bărbați și femei cu pălării
Sabiha Gökçen la Atena, alături de ambasadorul Turciei, Ruşen Eşref Ünaydın, așa cum indică pagina fișierului, 1938. Fotografie: fotograf necunoscut, 1938, galeria Forțelor Aeriene Turce; domeniu public, pagina fișierului.

La Atena

La Atena le-a spus jurnaliștilor: Balkan turuna çıkan ilk askerî Türk kadın pilotu olduğum için mutluyum, „Sunt fericită să fiu prima femeie pilot militar din Turcia care pornește într-un tur balcanic.” A adăugat: «Beni bir barış elçisi olarak da kabul edebilirsiniz» („Mă puteți considera și o solă a păcii”) și «Savaşı değil barışı sevmeliyiz» („Trebuie să iubim pacea, nu războiul”).

La Belgrad, potrivit enciclopediei Centrului de Cercetare Atatürk, comandantul Forțelor Aeriene Iugoslave i-a înmânat Medalia Aeriană iugoslavă la un prânz din 18.06.1938. În acea seară, ministrul de război al Iugoslaviei i-a înmânat Ordinul Vulturul Alb, acordat în numele regelui de către regent. Până atunci, doar patru persoane primiseră Ordinul Vulturul Alb.

La Belgrad a cunoscut-o și pe prima femeie aviator din Iugoslavia. Își amintea că aceasta i-a spus «Ben sizin yaptığınızı asla yapamazdım» („Eu n-aș fi putut niciodată să fac ce ați făcut dumneavoastră”), iar Sabiha a răspuns că nu credea că vreo aviatoare avea să încerce acest tur încă mulți ani. La București, o emisiune radio de dinaintea zborului ei demonstrativ a salutat, în persoana ei, „Turcia soră și aviația turcă”.

Surse: Enciclopedia Atatürk, articolul despre ea; Enciclopedia Atatürk, forțele aeriene turce din vremea lui Atatürk.

După 1938, instruirea, familia și ultimul zbor

Atatürk a murit la 10.11.1938. Nicio lege nu le permitea încă femeilor să servească în armată, așa că ea a trebuit să o părăsească. De-a lungul vieții, a pilotat 22 de tipuri de avioane de bombardament ușor și de acrobație.

1938
Este numită instructor-șef (Başöğretmen) la Türkkuşu, școala Asociației Aeronautice Turce. Ocupă postul până în 1955.
1940
Se căsătorește cu locotenentul Kemal Esiner, profesor de geografie militară și topografie la Școala de Aviație. El moare în 1943.
1953 și 1959
Merge în Statele Unite, la invitație, pentru a prezenta societatea turcă și femeile din Turcia. I se organizează un amplu turneu.
1955
Devine membră în consiliul de administrație al Asociației Aeronautice Turce.
1964
Se pensionează.
1996
Ultimul ei zbor, la 83 de ani, într-un Falcon 2000 cu pilotul francez Daniel Acton.
22.03.2001
Moare la 88 de ani și este înmormântată în cimitirul Cebeci din Ankara.

În același an cu ultimul ei zbor, a fost invitată de onoare la Întâlnirea Vulturilor, organizată cu ocazia unei ceremonii de absolvire a Colegiului de Comandă și Stat-Major Aerian din Statele Unite. Potrivit enciclopediei Centrului de Cercetare Atatürk, la ceremonia de la Baza Aeriană Maxwell a fost aleasă printre cei 20 de aviatori care și-au înscris numele în istoria lumii. A fost prima și singura femeie care a primit acest premiu.

Atatürk a spus odată despre femeile din Turcia: «Kadınlarımızın, daha elverişsiz şartlar altında erkeklerden geri kalmayışı ve belki aynı şartlar altında erkeklerden ileri gidişi övüncü gerektirir» („Faptul că femeile noastre nu rămân în urma bărbaților în condiții mai grele și poate îi depășesc în aceleași condiții este un motiv de mândrie”).

Surse: Enciclopedia Atatürk, articolul despre ea; Enciclopedia Atatürk, forțele aeriene turce din vremea lui Atatürk; Cronologia lui Atatürk.

Numele ei astăzi, testamentul și aeroportul

Atatürk și-a scris testamentul la Palatul Dolmabahçe la 05.09.1938 și l-a încredințat unui notar a doua zi. Testamentul prevedea plăți lunare pentru copiii săi manevi, din venitul anual al participației sale la İş Bankası: 800 TL pentru Afet İnan, 600 TL pentru Sabiha Gökçen, 200 TL pentru Ülkü și câte 100 TL pentru Rukiye și Nebile. Sabiha Gökçen urma să primească și bani pentru a cumpăra o casă.

Numele ei a fost dat aeroportului aflat în construcție la Kurtköy, în Istanbul; ea însăși l-a vizitat în timpul lucrărilor.

Surse: Enciclopedia Atatürk, copiii manevi ai lui Atatürk; Enciclopedia Atatürk, articolul despre ea; Cronologia lui Atatürk.

Răspunsuri pe scurt și sursele

Cine au fost părinții ei?

Enciclopedia Centrului de Cercetare Atatürk îi numește tatăl Mustafa İzzet Bey, secretarul-șef al provinciei, iar mama Hayriye Hanım. Indică Bursa ca loc al nașterii și 1913 ca an al nașterii. Un al doilea articol îi dă tatălui numele Hafız Mustafa İzzet.

A fost adoptată de Atatürk?

Atatürk a primit-o ca fiică manevi (adoptivă) în timpul vizitei sale la Bursa, între 22.09.1925 și 08.10.1925.

A fost prima femeie pilot de luptă din lume?

Enciclopedia Centrului de Cercetare Atatürk spune că ea a deținut acest titlu, atât în articolul despre ea, cât și în cel despre aviație și industria aeronautică din vremea lui Atatürk. În aceeași enciclopedie, rezumatul articolului despre ea spune „prima femeie pilot militar a Republicii”, articolul despre forțele aeriene turce spune „prima femeie pilot militar din lume”, cel despre copiii manevi ai lui Atatürk spune „prima femeie pilot de luptă din Turcia”, iar lista Direcției Generale a Aviației Civile spune „primul pilot de avion militar”, 1936.

Când a început să zboare?

La 04.05.1935, a doua zi după ce Atatürk a deschis școala Türkkuşu la Etimesgut, Ankara. Primul ei zbor cu un avion cu motor a avut loc la 25.02.1936.

Ce avion a parcurs traseul balcanic?

Un avion de tip Vultee.

Când a murit și unde este înmormântată?

A murit la 22.03.2001, la 88 de ani, și este înmormântată în cimitirul Cebeci din Ankara.

Citiți sursele
  1. Sabiha Gökçen (Esiner) (1913-2001), de Saime Yüceer (articolul despre ea) — Centrul de Cercetare Atatürk, Enciclopedia Atatürk, articol publicat la 26.02.2021, actualizat la 08.10.2026, verificat la 22.10.2026
  2. Atatürk’ün Manevi Çocukları, de Ali Güler (articolul despre copiii manevi ai lui Atatürk) — Centrul de Cercetare Atatürk, Enciclopedia Atatürk, articol publicat la 22.05.2024, actualizat la 09.10.2026, verificat la 22.10.2026
  3. Atatürk Dönemi Türk Hava Kuvvetleri, de Osman Yalçın (articolul despre forțele aeriene turce din vremea lui Atatürk) — Centrul de Cercetare Atatürk, Enciclopedia Atatürk, articol publicat la 17.10.2022, actualizat la 09.10.2026, verificat la 22.10.2026
  4. Türk Hava Kurumu, de İsmail Yavuz (articolul despre Asociația Aeronautică Turcă) — Centrul de Cercetare Atatürk, Enciclopedia Atatürk, articol publicat la 08.03.2021, actualizat la 07.10.2026, verificat la 22.10.2026
  5. Atatürk Döneminde Havacılık ve Uçak Sanayii, de Saim Dilek (articolul despre aviație și industria aeronautică din vremea lui Atatürk) — Centrul de Cercetare Atatürk, Enciclopedia Atatürk, articol publicat la 09.04.2021, actualizat la 09.10.2026, verificat la 22.10.2026
  6. Atatürk’ün Söylev ve Demeçleri, vol. III, p. 221–222: „Etimesgut Havaalanında Havacılık Hakkında Yaptığı Konuşma”, 03.05.1935 — Centrul de Cercetare Atatürk, verificat la 22.10.2026
  7. Atatürk Kronolojisi (cronologia vieții lui Atatürk) — Ministerul Apărării Naționale, site-ul Atatürk, verificat la 22.10.2026
  8. Atatürk Sitesi, Muzeul Anıtkabir: obiecte personale, altele (bancnotă, scrisoare și hârtia cu numele de familie donate de Sabiha Gökçen) — Ministerul Apărării Naționale, verificat la 22.10.2026
  9. İlk Sivil Havacı Kadın Sicil Düzenlemeleri (lista premierelor feminine în aviație) — Direcția Generală a Aviației Civile, verificat la 22.10.2026

Articole similare