Cuprins
Yunus Emre este unul dintre cei mai renumiți poeți turci religioși sufisti, care au trăit în secolele al III-lea și al XIV-lea, iar poezia Yunus Emre era faimoasă în limba turcă , spre deosebire de ceea ce se știa la acea vreme în scrierea poeziei în persană sau arabă.
Poezia Yunus Emre rămâne populară și astăzi, la aproximativ 700 de ani de la moartea sa, și-a scris poezia în același mod în care le-a vorbit oamenilor din centrul și vestul Anatoliei.
Poezia Yunus Emre exprimă profund misticism personal, umanitate și dragoste pentru Dumnezeu. A fost contemporan cu Mevlana Jalaluddin Rumi, care s-a stabilit în aceeași regiune.
Yunus Emre a călătorit și a predat printre săraci din mediul rural, și-a cântat melodiile în turcă pentru publicul larg.
Primul poem
Allah pătrunde întreaga lume.
Cu toate acestea, adevărul său nu a fost dezvăluit nimănui.
Mai bine o cauți în tine.
Cealaltă lume nu este vizibilă.
Aici pe Pământ trebuie să trăim drepți.
Exilul este agonie, durere și bătăi de cap.
Nimeni nu se întoarce odată ce a plecat.
Haide să fim prieteni pentru o dată,
să ne ușurăm viața,
să fim iubiți și cei dragi,
să nu lăsăm pământul nimănui.
Pentru voi, ceea ce spune Yunus este clar, ce
înseamnă în urechea inimii voastre:
Trebuie să trăim cu toții viața bună aici,
pentru că nimeni nu va continua să trăiască aici.
Poezia Yunus Emre (al doilea poem)
Dacă mă frec pe față pe pământ,
luna mea nouă va răsări pe cer,
iarna și vara devin primăvară.
Pentru mine toate sărbătorile.
Nu lăsați niciodată un nor să arunce
o umbră peste lumina strălucitoare a lunii
care nu trebuie niciodată estompată: de
la pământ la cer stropit de o sclipire.
Din celula solitară a inimii,
luciul său iese în întuneric.
Cum stoarceți
aceeași depresie celulară cu raze străpungătoare
Îmi văd luna aici pe pământ,
ce voi face cu tot cerul
Ploaia de milă s-a revărsat asupra mea
din acest ținut unde îmi arăt privirile.
Ce s-ar întâmpla dacă Iona ar fi fost prietenul
multora care l-au iubit pe Dumnezeu.
Și Yunus își îndoaie capul în
timp ce este luminat cu dragostea lui Dumnezeu
Poezie Yunus Emre al treilea poet
Cunoașterea este cunoașterea
Cunoașterea este cunoașterea pe sine.
Dacă nu te cunoști pe tine însuți, la
ce folosește aceste cunoștințe
Ce se înțelege prin lectură
prima lectură este să cunoașteți adevărul
de citit pentru că nu știți
Nu spune, citesc și știu
Nu spune că am făcut multe acte de ascultare.
Dacă nu cunoașteți adevărul,
atunci ați venit degeaba pe pământ
Semnificația a patru cărți
dintr-o anumită literă mie
dacă nu știi mie
Ce lectură!
Douăzeci și nouă de scrisori
citite cap la cap
Ați spune o mie, Maestră
Ce înseamnă
Yunus Emrah îți spune: „Învățător,
dacă este necesar, face pelerinaj de o mie de ori”.
Dar dacă mă întrebi
pelerinajul către inimă este cel mai bun
Al patrulea poem
Ascultați-mă, dragii mei prieteni,
dragostea este ca soarele.
O inimă care nu simte iubirea
este doar o piatră.
Ce poate crește pe inimile de piatră
Deși limba începe încet,
cuvintele ies din fumul otrăvitor și din furie
și se transformă în curând în război.
Când este îndrăgostit, sufletul arde,
topindu-se ca ceara în timpul aprinderii.
Inimile de piatră sunt ca o
iarnă întunecată și aspră, cu toată căldura dispărută.
Bărbații care cunosc adevărul lui Dumnezeu sunt un ocean,
devoții trebuie să se înece în acea mare;
Și înțelepții. Ar trebui să se scufunde.
Pentru a scoate cele mai bune bijuterii.
Ne-am întors către
Bătrâni pentru a găsi din nou perlele în adâncuri;
Numai un bijutier va ști
care este valoarea acelor perle.
Muhammad și-a dat seama de Dumnezeu și
a văzut adevărul lui Dumnezeu în sine.
Providența este peste tot
atât timp cât există ochi de văzut.
Cărțile sunt organizate de înțelepți
Cine a pus cuvinte negre pe paginile albe;
Capitolele Bibliei mele sunt toate
scrise în inimi care iubesc cu adevărat.
Poezia Yunus Emre Poezia a cincea
Am dat peste națiuni în morminte: cei
puternici și cei mari zăceau acolo,
printre ei cei cu un curaj uimitor.
Unii erau bătrâni și alții tineri eroi:
miniștri, profesori – toată lumea merge;
Zilele lor sunt acum blocate în pragul nopții,
aici se culcă cu alți sclavi ai morții.
Calea pe care au luat-o a fost întotdeauna dreaptă.
Cu pixul în mână, știau să scrie;
Limba lor, ca privighetoarele, chiar cânta.
Au îngropat oameni înțelepți și curajoși.
Tot ceea ce era scump și scăzut a plâns
când au murit acești lideri eroici;
Un arc rupt în fiecare mormânt
, oamenii viteji au căzut ca săgeți rătăcite.
Caii lor au deschis un nor de praf,
toboșarii au mărșăluit lângă ei, bătând puternic,
puterea lor făcuse pământul și marea mândre;
Nobilii maeștri zăceau acum în peșterile morții
Yunus Emre poezie al șaselea poem al său
Am intrat în casa percepției,
am văzut corpul.
Cerul se învârte, pământul este multistrat,
șaptezeci de mii de voaluri,
am găsit corpul.
Noaptea și ziua, planetele,
cuvintele scrise pe tăblițele sacre,
dealul pe care a urcat Moise, templul,
trompeta lui Israfil, am observat în trup.
Tora, Psalmii, Biblia, Coranul –
ceea ce
au de spus aceste cărți , suntem găsiți în trup.
Toată lumea spune că aceste cuvinte din Iona
sunt corecte. Adevărul, oriunde vrei.
Am găsit totul în interiorul corpului.
Poeziile lui Yunus, al șaptelea său
Să spunem tot timpul numele lui Allah.
Să vedem ce face Domnul meu.
Să călătorim întotdeauna pe drum.
Să vedem ce face Domnul meu.
Tocmai când te aștepți mai puțin,
brusc vălul este ridicat.
Tratamentul ajunge la timp.
Să vedem ce face Domnul meu.
Ce a făcut Yunus
ce a facut el
Găsind o cale dreaptă, a
prins mâna unui ghid.
Să vedem ce face Domnul meu.
Yunus poezia a opta sa poezie
Lasă surzii să asculte tăcerea.
Sufletul trebuie să-l înțeleagă.
Fără a asculta am înțeles.
Fără înțelegere am reușit.
În acest fel, bogăția cercetătorului este sărăcia.
Am iubit, am devenit iubiți.
Am fost iubiți, am devenit cei iubiți.
Când pieri fiecare clipă de clipă
cine are timp să se plictisească
Dumnezeu a împărțit popoarele în 72 de limbi și au apărut granițe.
Dar bietul Iona umple pământul și cerul și
ascunde fiecare piatră sub Moise.
Poeziile lui Yunus Dervișul al nouălea poem
Legile noastre diferă de alte legi.
Religia noastră este de neegalat.
Legile noastre diferă de șaptezeci și două de secte.
Suntem ghidați de diferite semne,
în această lume și în viitor.
Fără a curăța apele vizibile,
fără a mișca mâinile, picioarele sau capul,
ne închinăm
Fie că este în Kaaba, în moschee sau în rugăciunea rituală,
fiecare persoană își poartă propria boală.
Care semne indică cine Nimeni nu știe cu adevărat.
Mâine va deveni clar cine a renunțat la religie.
Yunus, reînnoiește-ți sufletul, amintește-ți ca prieten,
cunoaște această putere. Ascultă urechile iubirii.
Poezia Yunus al zecelea poem
Băutura provine din adevăr, am
băut-o, Allah-u-Akbar.
Și am navigat peste oceanul puterii și să fie
Allah-u-Akbar.
Dincolo de dealurile și pădurile de stejar,
dincolo de acele podgorii și grădini,
am trecut cu sănătate și bucurie, Allah-u-Akbar.
Am fost uscați, dar suntem umezi.
Aripile au crescut și au devenit păsări,
ne-am căsătorit și am zburat.
Allah-u-Akbar
În ce țară am venit,
în toate inimile, în întreaga omenire,
am plantat semnificațiile lui Tabuk, care ne-a învățat și să fie
Allah-u-Akbar.
Vino aici, să facem pace,
să nu fim străini unii de alții.
Am purtat
și dresat calul, Allah-u-Akbar.
Am devenit o țară care a devenit un râu.
Am plecat și am călătorit în mare,
apoi am inundat, Allah-u-Akbar.
Am devenit slujitori la ușa lui Tabituk.
Yonis al-Faqir (săracul), cel crud, fără gust,
este gătit în sfârșit, Allah-u-Akbar.
