Râuri din Turcia: lungimi, baraje și locuri de rafting
Principalele râuri din Turcia: lungimea fiecăruia, unde se varsă în mare, marile baraje și râurile pe care se practică rafting.
Cuprins
Turcia are 25 de bazine hidrografice și 15 râuri principale. Kızılırmak, cu 1.151 km, este cel mai lung râu care izvorăște și se varsă în mare în interiorul țării. Eufratul parcurge 1.263 km în Turcia, apoi părăsește țara înainte de a ajunge la mare.
Râurile Turciei, pe scurt
Cinci lucruri de știut.
- Câte sunt: DSİ, Direcția de Stat pentru Lucrări Hidraulice, enumeră 25 de bazine hidrografice, 15 râuri principale, 861 de baraje în funcțiune și 320 de lacuri naturale. Un bazin este teritoriul ale cărui ape se scurg spre un singur râu sau o singură mare.
- Cel mai lung: Kızılırmak, de 1.151 km, izvorăște și se varsă în Marea Neagră în interiorul Turciei. Eufratul este mai lung pe teritoriul țării, cu 1.263 km, dar părăsește Turcia înainte de a ajunge la mare.
- Trei grupe: opt râuri izvorăsc și se varsă în mare în Turcia; cinci izvorăsc în Turcia și se varsă în mare pe coasta altei țări; două, Meriç (Marița) și Asi (Oronte), izvorăsc în altă țară și se varsă în mare pe coasta Turciei.
- Baraje: cele mai mari lacuri de acumulare sunt Atatürk (817 km²) și Keban (675 km²) pe Eufrat, respectiv Ilısu (313 km²) pe Tigru.
- Rafting: Köprüçay, în Parcul Național Canionul Köprülü, are un traseu cu ghid de circa 14 km, care durează între 3 și 4 ore.
Toate cele 15 râuri pe o hartă și lungimea fiecăruia
Atingeți un râu de pe hartă sau panglica lui din lista de dedesubt. Un stilou trasează râul de la izvor până la vărsare, iar eticheta arată lungimea și informațiile despre el. Atingeți un al doilea râu, iar tabelul le compară. Fiecare panglică respectă scara hărții: o panglică mai lungă înseamnă un râu mai lung. Fiecare lungime reprezintă porțiunea din Turcia.
Tabelul râurilor
Atingeți un râu, vedeți cât de lung este
| Râu | Lungime în Turcia | Izvor și vărsare |
|---|---|---|
| Eufrat | 1.263 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta altei țări |
| Kızılırmak | 1.151 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta ei |
| Sakarya | 824 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta ei |
| Büyük Menderes | 584 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta ei |
| Seyhan | 560 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta ei |
| Aras | 548 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta altei țări |
| Yeşilırmak | 519 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta ei |
| Tigru | 512 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta altei țări |
| Ceyhan | 509 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta ei |
| Çoruh | 354 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta altei țări |
| Gediz | 275 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta ei |
| Kura | 189 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta altei țări |
| Meriç | 187 km | Izvorăște în altă țară și se varsă în mare pe coasta Turciei |
| Küçük Menderes | 129 km | Izvorăște în Turcia și se varsă în mare pe coasta ei |
| Asi | 88 km | Izvorăște în altă țară și se varsă în mare pe coasta Turciei |
Cele 15 râuri în trei grupe unde izvorăște și se varsă fiecare
Majoritatea râurilor Turciei izvorăsc în țară și tot aici se varsă în mare. Câteva trec o graniță pe parcurs. „Izvorul” unui râu este locul de unde pornește, iar „gura de vărsare” este locul unde ajunge în mare. Cele 15 râuri principale se împart în trei grupe după acest parcurs. Fiecare lungime de mai jos reprezintă porțiunea din Turcia.
- Izvorăsc și se varsă în mare în Turcia (8)
- Kızılırmak 1.151 km, Sakarya 824 km, Büyük Menderes 584 km, Seyhan 560 km, Yeşilırmak 519 km, Ceyhan 509 km, Gediz 275 km, Küçük Menderes 129 km.
- Izvorăsc în Turcia, se varsă în mare pe coasta altei țări (5)
- Eufrat 1.263 km, Aras 548 km, Tigru 512 km, Çoruh 354 km, Kura 189 km.
- Izvorăsc în altă țară, se varsă în mare pe coasta Turciei (2)
- Meriç 187 km, Asi 88 km.
Un râu care trece o graniță are o lungime totală mai mare decât porțiunea sa din Turcia.
Bazinele hidrografice ale marilor râuri
Un bazin hidrografic este întreaga suprafață ale cărei ape se scurg spre un râu. Dintre cele 25 de bazine din Turcia, bazinul Eufrat–Tigru este cel mai mare, iar bazinul Kızılırmak este al doilea ca mărime. Tabelul de mai jos prezintă suprafața a opt bazine.
| Bazin | Arie (km²) |
|---|---|
| Büyük Menderes | 25.987 |
| Ceyhan | 26.875 |
| Estul Mării Negre | 22.844 |
| Eufrat–Tigru | 177.792 |
| Kızılırmak | 78.180 |
| Sakarya | 58.160 |
| Yeşilırmak | 38.733 |
| Çoruh | 20.488 |
Râurile Mării Negre Kızılırmak, Yeşilırmak, Sakarya și estul
Kızılırmak
Kızılırmak („Râul Roșu”) își ia numele de la solul și rocile roșii din bazinul său, care îi colorează apele în roșu.
1.151 km de la izvor la vărsare. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Izvor Kızıldağ, în districtul İmranlı din provincia Sivas.
- Sivas
- Avanos
Kızılırmak la Avanos, cu șiruri de vase de lut pe un banc de nisip. Foto: Dosseman, 22.09.2011, Wikimedia Commons; CC BY-SA 4.0, pagina fișierului. - Kırıkkale
- Osmancık Râul cotește brusc spre nord-vest aici.
- Kargı La sud de oraș, râul cotește brusc spre est.
- Durağan
- Bafra
- Marea Neagră
Afluenți. Delice, Devrez și Gökırmak sunt principalii săi afluenți.
Bazin. 78.180 km², al doilea ca mărime după bazinul Eufrat–Tigru. Se întinde în optsprezece provincii, iar Sivas deține cea mai mare parte.
Yeşilırmak
„Yeşilırmak” înseamnă „Râul Verde”.
519 km de la izvor la vărsare. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Izvor Munții Köse, la sud-vest de Suşehri, în provincia Sivas.
- Provincia Amasya Râul intră în ea dinspre sud.
- Çekerek Un râu de 256 km din Yozgat se varsă aici.
- Amasya
Yeşilırmak în Amasya, între maluri consolidate cu piatră. Foto: Zeynel Cebeci, 18.06.2010, Wikimedia Commons; CC BY-SA 4.0, pagina fișierului. - Tersakan
- Kelkit Cel mai mare afluent al său. Se varsă la limita dintre districtele Taşova și Erbaa.
- Marea Neagră La Civa Burnu, lângă Çarşamba, în provincia Samsun.
Baraje. Printre barajele sale se numără Almus (80 m înălțime), Ataköy, Hasan Uğurlu (175 m) și Suat Uğurlu.
Bazin. 38.733 km², circa 5% din Turcia, în 11 provincii: Tokat, Samsun, Amasya, Çorum, Sivas, Yozgat, Gümüşhane, Giresun, Erzincan, Ordu și Bayburt.
Sakarya
824 km de la izvor la vărsare. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Izvor Izvoare la Sakaryabaşı, la sud de Çifteler, în provincia Eskişehir.
- Cot spre nord Râul curge spre sud-est, apoi cotește spre nord și formează, pe o porțiune, granița dintre provinciile Ankara și Eskişehir.
- Porsuk Lung de 448 km.
- Ankara Çayı
- Barajul Sarıyar Primul dintre trei baraje, unul după altul.
- Barajul Gökçekaya
- Barajul Yenice
- Provincia Bilecik În aval de baraje, curge spre vest, apoi cotește spre nord de-a lungul graniței provinciei.
- Sakarya Râul trece la est de oraș.
- Marea Neagră În districtul Karasu.
Sakarya într-un meandru larg lângă Karasu. Foto: Acar54, 13.04.2014, Wikimedia Commons; CC BY-SA 4.0, pagina fișierului.
Bazin. 58.160 km², circa 7% din Turcia. Se întinde în zece provincii: Ankara deține 28,2% din el, iar Eskişehir 21,7%.
Formă. Bazinul seamănă cu un dreptunghi cu latura lungă orientată de la vest la est, iar altitudinea sa medie este de 508 m. Este înconjurat de munți: munții Bolu (2.499 m) la nord, Uludağ (2.543 m) la vest, iar Emir Dağı (2.307 m) și Murat Dağı (2.309 m) la sud.
Estul Mării Negre
În extremitatea de nord-est, totul pornește de la ploaie.
22.844 km²
Se întinde în unsprezece provincii, printre care Rize, Trabzon, Artvin și Giresun
1.198 mm
pe an, în medie
566 m³
în fiecare secundă, în medie
Vârfuri de-a lungul coastei
1.198 mmde ploaie pe an
Râuri scurte, cu pantă mare
Marea Neagră
- Aproape toate râurile acestui bazin izvorăsc de pe vârfurile munților care se întind de-a lungul coastei. Sunt scurte și coboară abrupt.
- Zăpada și ploile abundente le alimentează, astfel că albiile lor nu seacă niciodată.
- Harşit. Lung de 160 km, este râul principal al bazinului. Se varsă în mare în provincia Giresun.
- Fırtına. Unul dintre numeroasele cursuri de apă scurte, în provincia Rize.
Albiile cu pantă mare duc mult nisip și pietriș spre mare, iar după o ploaie torențială, râurile inundă câmpuri, drumuri și poduri.
Râurile Mării Egee și ale Mării Mediterane Menderes, Gediz, Seyhan și Ceyhan
Büyük Menderes
Büyük Menderes înseamnă „Marele Meandru”.
584 km, cel mai lung râu din regiunea Mării Egee. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Izvor Izvoare pe podișurile dintre Sandıklı și Dinar, în provincia Afyonkarahisar, și lângă Çivril și Honaz.
- Câmpia Baklan Râul curge spre vest, de-a lungul marginii sale nordice.
- Çal Cotește spre nord până la Çal, apoi iar spre vest.
- Barajul Adıgüzel Râul îi umple lacul.
- Banaz, Dandalaz, Akçay, Çine Banaz din Uşak, Dandalaz și Akçay din Denizli și Çine din Muğla.
- Marea Egee
Bazin. 25.987 km²; cuprinde Afyonkarahisar, Uşak, Denizli, Muğla și Aydın.
Küçük Menderes. „Micul Meandru” este mult mai scurt, de 129 km, și se varsă tot în Marea Egee.
Gediz
275 km de la izvor la vărsare. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Izvor Versanții munților Murat, lângă satul Çukurviran, la circa 26 km est de orașul Gediz.
- Kütahya
- Uşak
- Alaşehir Un curs de apă care se varsă la nord-est de Salihli.
- Câmpia Gediz
- Golful İzmir În deltă se află refugiul pentru păsări İzmir, unde pot fi văzute păsări flamingo.
Seyhan
560 km de la izvor la vărsare. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Göksu Izvorăște lângă Sandık Dere Tepesi (2.610 m).
- Zamantı Pornește din izvoare de pe versanții Karaca Tepe (2.079 m).
- Ergenuşağı Cele două râuri se unesc aici și formează Seyhan.
- Lacul Çatalan
- Lacul Seyhan
- Stăvilarul Seyhan
- Adana
Seyhan la Adana, cu vechiul pod de piatră. Foto: Özgür Esen, 20.11.2022, Wikimedia Commons; CC BY-SA 4.0, pagina fișierului. - Marea Mediterană
Ceyhan
509 km de la izvor la vărsare. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Izvor Pınarbaşı, la 3 km sud-est de Elbistan.
- Provincia Kahramanmaraş Râul străbate văi adânci.
- Barajul Menzelet Unul dintre multele baraje din văile sale.
- Canionul Kısık Începe unde se termină lacul Menzelet și este încă natural.
- Câmpia Çukurova Râul formează aici o deltă largă.
- Golful İskenderun
Bazin. 26.875 km², de la Golful İskenderun până departe în interiorul Anatoliei. Kahramanmaraş și Osmaniye se află aproape în întregime în el, alături de părți din Kayseri, Sivas, Adıyaman, Gaziantep, Malatya, Adana și Hatay.
Eufratul și Tigrul două râuri, un singur bazin întins
Ambele râuri izvorăsc în Turcia și o părăsesc înainte de a ajunge la mare, pe coasta altei țări.
1.263 km
în Turcia, cea mai lungă porțiune dintre râurile din listă
512 km
în Turcia
177.792 km²
22,69% din Turcia, cu 22 de provincii
Eufratul
Trei mari baraje se află pe Eufrat: Keban și Karakaya în amonte, iar barajul Atatürk în aval de ele.
1.263 km în Turcia. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Izvor Karasu și Murat se unesc la nord de districtul Keban și formează Eufratul.
- Barajul Keban Lac de 675 km². Reține aluviunile care altfel ar colmata lacul de acumulare Atatürk.
- Barajul Karakaya Lac de 268 km². Reține și el aluviunile.
- Barajul Atatürk Al treilea mare baraj.
- 1983 Au început lucrările la baraj.
- 13.01.1990 Lacul a început să se umple.
- 25.07.1992 Barajul a fost inaugurat.
- 10.09.1994 A fost pornită ultima turbină.
- 1995 Au început irigațiile. Până în 2024 au ajuns la circa 450.000 de hectare, față de cele 800.000 planificate.
Barajul Atatürk pe Eufrat. Foto: Bernard Gagnon, 24.05.2014, Wikimedia Commons; CC BY-SA 3.0, pagina fișierului. - Lacul Atatürk Acoperă 817 km², fiind al treilea lac ca mărime din Turcia, după lacul Van și Tuz Gölü.
- Reține 48,7 miliarde m³ de apă, circa 26% din capacitatea totală de stocare a țării.
- Hidrocentrala are 8 turbine și 2.400 MW; poate produce 8,9 miliarde kWh pe an.
- În lac se cresc pești, iar de la debarcadere se transportă pasageri și mărfuri.
Lacul de acumulare Atatürk și numeroasele sale brațe, văzute de pe Stația Spațială Internațională. Foto: NASA Johnson Space Center, 19.05.2026, Wikimedia Commons; domeniu public, pagina fișierului. - Halfeti
Eufratul la Halfeti, între pereți înalți de stâncă. Foto: Mtbey, 22.04.2023, Wikimedia Commons; CC BY-SA 4.0, pagina fișierului. - Graniță Eufratul părăsește Turcia înainte de a ajunge la mare.
- Siria Râul își continuă cursul prin Siria. Marea în care se varsă se află pe coasta altei țări.
Tigrul
Tigrul are cel mai mare potențial hidroenergetic din Turcia după Eufrat.
512 km în Turcia. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Izvor
- Hasankeyf
Hasankeyf deasupra Tigrului, fotografiat în 2010. Foto: Dosseman, 17.06.2010, Wikimedia Commons; CC BY-SA 4.0, pagina fișierului. - Barajul Ilısu Lac de 313 km². A produs prima energie electrică la 19.05.2020.
- Un baraj de anrocamente cu mască de beton, cu o înălțime de 135 m de la fundație.
- Coronamentul are 2.327 m lungime, iar umplutura are un volum de 24 de milioane m³.
- Lacul de acumulare stochează 10,6 miliarde m³, al treilea volum din țară după Atatürk și Keban.
- În patru ani, hidrocentrala a produs 9,7 miliarde kWh.
- Graniță Tigrul părăsește Turcia înainte de a ajunge la mare.
- Irak Râul își continuă cursul prin Irak. Marea în care se varsă se află pe coasta altei țări.
Câtă apă are Turcia ploaie, consum și diferențe între regiuni
Clima Turciei este semiaridă, iar ploile sunt distribuite inegal. Estul coastei Mării Negre primește între 1.200 și 2.500 mm pe an. Zona din jurul Tuz Gölü primește între 250 și 300 mm. Media pe întreaga țară este de 574 mm, circa 450 de miliarde m³ de apă pe an.
574 mm
media anuală pe întreg teritoriul Turciei
112 miliarde m³
94 de miliarde din râuri și lacuri, 18 miliarde din apele subterane
57 de miliarde m³
44 de miliarde pentru irigații, 13 miliarde pentru apă potabilă și industrie
1.346 m³
de apă utilizabilă în 2020, în scădere de la 1.652 m³ în 2000
După cantitatea de apă utilizabilă pe persoană, Turcia se numără printre țările supuse stresului hidric. Terenurile agricole acoperă 24 de milioane de hectare. Circa 8,5 milioane de hectare ar putea fi irigate cu apa de care dispune țara, iar 6,65 milioane de hectare erau amenajate pentru irigații la sfârșitul anului 2019.
Baraje și lacuri la ce sunt folosite râurile
Râurile Turciei au albii cu pantă mare. De aceea sunt potrivite pentru hidroenergie, fiindcă apa rapidă pune turbinele în mișcare, și puțin potrivite pentru navigație. Țara are 861 de baraje în funcțiune.
- Lacul Van3.713 km²
- Tuz Gölü1.300 km²
- Atatürk817 km²
- Keban675 km²
- Beyşehir656 km²
- Eğirdir482 km²
- Ilısu313 km²
- Karakaya268 km²
- Hirfanlı263 km²
Chiar și cele mai mari lacuri de acumulare sunt mici față de lacul Van, de 3.713 km², și Tuz Gölü, de 1.300 km². Atatürk, Keban, Ilısu și Karakaya se află pe Eufrat și Tigru, iar Hirfanlı este al cincilea lac de acumulare ca suprafață, cu 263 km². Lacurile naturale sunt în număr de 320; după Van și Tuz urmează Beyşehir (656 km²) și Eğirdir (482 km²).
Unde se face rafting un traseu cu ghid, un râu rapid
Köprüçay
Köprüçay străbate canionul Köprülü din provincia Antalya. Canionul este cunoscut pentru formațiunile stâncoase, plantele și animalele sale.
circa 14 km
traseul tururilor cu ghid pe Köprüçay
3–4 ore
pentru întregul traseu
din 1973
Canionul Köprülü
Çoruh
Pe Çoruh se practică rafting. Este râul cu cea mai rapidă curgere din Turcia.
354 km în Turcia. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Izvor Munții Mescit din provincia Erzurum.
- Bayburt
- Erzurum
- Rafting
Bărci de rafting și un caiac pe Çoruh în 2007. Foto: Ahmet Bektas, 10.07.2007, Wikimedia Commons; CC BY 3.0, pagina fișierului. - Provincia Artvin
- Barajul Yusufeli Înalt de 275 m, inaugurat la 22.11.2022. Lacul său poate reține 2,3 miliarde m³ de apă.
- Graniță Çoruh părăsește Turcia aici, la circa 50 m deasupra nivelului mării.
- Georgia Se varsă în Marea Neagră la Batumi.
Un râu nu este la fel tot anul
Viteza, apa și aluviunile râurilor Turciei variază de-a lungul anului, fiindcă ploile diferă după regiune și lună, iar albiile au pante diferite. Un râu liniștit într-o lună poate curge cu totul altfel în alta.
Râuri care intră și râuri care ies din țară Meriç, Asi, Aras, Kura și Çoruh
Meriç și Ergene
Două râuri din listă izvorăsc în altă țară și se varsă în mare pe coasta Turciei.
187 km în Turcia. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Bulgaria
- Graniță
- Edirne
Poduri peste Tunca și Meriç în Edirne. Foto: Dosseman, 20.03.2017, Wikimedia Commons; CC BY-SA 4.0, pagina fișierului. - Ergene Lung de 283 km. Izvorăște în munții Strandja (Istranca).
- Golful Saros Meriç și Ergene se varsă împreună în mare.
Bazinul Ergene. Cuprinde cea mai mare parte din Tekirdağ, Kırklareli și Edirne, iar precipitațiile medii sunt de 623 mm pe an.
Asi
Asi este cel mai scurt râu din listă, cu 88 km în Turcia. Pe hartă este marcată doar gura sa de vărsare.
453 km în total. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Valea Bekaa Asi izvorăște în Liban. Circa 40 km din râu sunt în Liban.
- Siria 325 km din râu sunt în Siria.
- Homs
- Hama
- Graniță Pe o porțiune, râul formează granița dintre Siria și Turcia.
- Turcia Râul intră în Turcia lângă Eşrefiye. 88 km din el sunt în Turcia.
- Câmpia Amik Se unește cu Küçük Asi.
- Marea Mediterană La 6 km sud-vest de Samandağ.
Aras și Kura
Alte două râuri izvorăsc în Turcia și o părăsesc, la fel ca Eufratul, Tigrul și Çoruh. Se varsă în mare pe coasta altei țări.
548 km în Turcia. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Aras
- Graniță Râul părăsește Turcia aici.
- Armenia, Azerbaidjan și Iran
189 km în Turcia. Fiecare gradație de pe linie reprezintă 100 km.
- Kura
- Graniță Râul părăsește Turcia aici.
- Georgia
Întrebări frecvente răspunsuri scurte
Care este cel mai lung râu din Turcia?
Există două răspunsuri corecte. Kızılırmak, de 1.151 km, este cel mai lung râu care izvorăște și se varsă în mare în interiorul Turciei. Eufratul are 1.263 km pe teritoriul țării, dar părăsește Turcia înainte de a ajunge la mare.
Câte râuri are Turcia?
Țara este împărțită în 25 de bazine hidrografice, iar lista râurilor principale are 15 nume: opt care se varsă în mare în Turcia, cinci care o părăsesc și două care vin din altă țară.
De ce dau două texte lungimi diferite pentru același râu?
Lungimea depinde de ceea ce se măsoară: porțiunea din Turcia, întregul râu sau râul împreună cu brațele sale. Tabelul folosește aceeași listă pentru toate râurile, astfel încât lungimile să poată fi comparate corect. Alte texte dau aceste cifre:
- Eufrat, Tigru, Aras, Çoruh și Kura: aceste râuri își continuă cursul dincolo de Turcia, astfel că fiecare lungime de aici reprezintă doar porțiunea din țară.
- Çoruh: 354 km în listă; 466 km pentru întregul râu, dintre care 24 km în Georgia, în rezumatul planului de gestionare a inundațiilor.
- Kızılırmak: 1.151 km în listă și în broșura bazinului, respectiv 1.263 km pentru cursul principal în rezumatul planului de gestionare a inundațiilor. Ambele texte îl numesc cel mai lung râu din Turcia; rezumatul nu explică de ce cifra sa diferă. Broșura indică un bazin de 78.180 km², iar rezumatul, de 82.221 km².
- Sakarya: 824 km în listă. Broșura bazinului indică 720 km, excluzând izvoarele de la începutul cursului, acum secate; rezumatul planului de gestionare a inundațiilor indică 687 km doar pentru râul principal.
- Gediz: 275 km în listă și 327,7 km pentru brațul principal în rezumatul planului de gestionare a inundațiilor.
- Asi: 88 km în Turcia în listă. Întregul râu are 453 km: circa 40 km în Liban, 325 km în Siria și 88 km în Turcia.
Ce este un bazin hidrografic?
Teritoriul de pe care toate apele din ploi și cursurile de apă se scurg spre un singur râu sau o singură mare. Turcia are 25 de bazine.
Se poate naviga pe râurile Turciei?
Nu prea. Albiile au pantă mare, astfel că râurile sunt mai potrivite pentru hidrocentrale decât pentru transport. Pe un lac de acumulare mare, situația diferă: de la debarcaderele lacului Atatürk se transportă pasageri și mărfuri.
Câtă apă folosește Turcia și pentru ce?
Țara poate utiliza circa 112 miliarde m³ pe an și folosește 57 de miliarde m³: 44 de miliarde pentru irigații și 13 miliarde pentru apă potabilă și industrie.
Surse
Lungimile și numărul elementelor se schimbă odată cu actualizarea listelor.
Deschideți sursele
- Toprak ve Su Kaynakları (resurse funciare și de apă: bazine, râuri, lacuri, baraje, ploaie, utilizarea apei) — Direcția de Stat pentru Lucrări Hidraulice (DSİ), verificat la 23.10.2026
- Atatürk Barajı (știre din 25.07.2024) — Direcția de Stat pentru Lucrări Hidraulice (DSİ), verificat la 23.10.2026
- Ilısu Barajı ve HES (știre din 20.05.2024) — Direcția de Stat pentru Lucrări Hidraulice (DSİ), verificat la 23.10.2026
- Kızılırmak Havzası Tanıtım (broșura bazinului) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Sakarya Havzası Tanıtım (broșura bazinului) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Yeşilırmak Havzası Tanıtım (broșura bazinului) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Büyük Menderes Havzası Tanıtım (broșura bazinului) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Ceyhan Havzası Tanıtım (broșura bazinului) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Fırat-Dicle Havzası (broșura bazinului) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- İlimiz Hakkında (provincia Elazığ: râurile și lacurile sale) — Ministerul Mediului, Urbanismului și Schimbărilor Climatice, Direcția Provincială Elazığ, verificat la 23.10.2026
- Çoruh Havzası Tanıtım (broșura bazinului) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Çoruh Havzası Taşkın Yönetim Planı, Yönetici Özeti (rezumatul planului de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Yusufeli Barajı ve HES hizmete alındı (știre din 22.11.2022) — Direcția de Stat pentru Lucrări Hidraulice (DSİ), verificat la 23.10.2026
- Doğu Karadeniz Havzası Tanıtım (broșura bazinului) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Meriç-Ergene Havzası Tanıtım (broșura bazinului) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Taşkın Yönetim Planları (pagina cu linkuri către rezumatele planurilor de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Yeşilırmak Havzası Taşkın Yönetim Planı, Yönetici Özeti (rezumatul planului de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Ceyhan Havzası Taşkın Yönetim Planı, Yönetici Özeti (rezumatul planului de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Sakarya Havzası Taşkın Yönetim Planı, Yönetici Özeti (rezumatul planului de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Kızılırmak Havzası Taşkın Yönetim Planı, Yönetici Özeti (rezumatul planului de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Gediz Havzası Taşkın Yönetim Planı, Yönetici Özeti (rezumatul planului de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Büyük Menderes Havzası Taşkın Yönetim Planı, Yönetici Özeti (rezumatul planului de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Asi Havzası Taşkın Yönetim Planı, Yönetici Özeti (rezumatul planului de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Seyhan Havzası Taşkın Yönetim Planı, Yönetici Özeti (rezumatul planului de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Doğu Karadeniz Havzası Taşkın Yönetim Planı, Yönetici Özeti (rezumatul planului de gestionare a inundațiilor) — Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Direcția Generală pentru Gestionarea Apelor, verificat la 23.10.2026
- Coastele Turciei oferă o varietate de activități fascinante în aer liber (canionul Köprülü, delta Gediz) — Agenția pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia, verificat la 23.10.2026
- Râuri, linii mediane ale lacurilor și granițe de țară Natural Earth 1:10m (domeniu public); harta este un desen simplificat al acestor linii — Natural Earth, verificat la 23.10.2026