Alegerile din Turcia: Cum Funcționează Sistemul și Analiza Turului Doi

Notă editorială: Pentru a înțelege Turcia de astăzi fie că vorbim de economia din 2026 sau de relațiile externe este crucial să analizăm momentul de cotitură din 2023. Aceasta este radiografia celui mai tensionat scrutin din istoria recentă a țării.

Turcia a trecut printr-un moment definitoriu odată cu prima rundă a alegerilor pentru cel de-al 13-lea președinte, un scrutin care a impus, pentru prima dată în istoria recentă, organizarea unui al doilea tur de scrutin. Mulți observatori internaționali și chiar vizitatori s-au întrebat: de ce au decurs alegerile în acest fel?

În această analiză, explicăm mecanismele din spatele acestui proces electoral și cum s-a desfășurat bătălia politică ce a modelat Turcia actuală.

De ce a ajuns Turcia în turul doi? Regula de 50%+1

Conform sistemului electoral turcesc, un președinte poate fi ales din primul tur doar dacă obține o majoritate simplă (peste 50% din voturi). În acest caz istoric, niciun candidat nu a atins acest prag psihologic în prima fază.

Astfel, cei doi candidați principali, Recep Tayyip Erdoğan și Kemal Kılıçdaroğlu, au intrat într-o competiție directă pentru a obține majoritatea. Data stabilită pentru această confruntare finală a fost 28 mai.

Protagoniștii: Cine s-a luptat pentru putere?

Scena politică a fost dominată de două figuri centrale, reprezentând viziuni diametral opuse asupra viitorului Turciei:

1. Recep Tayyip Erdoğan, reprezentând Alianța Populară (Cumhur İttifakı) blocul conservator și naționalist.
2. Kemal Kılıçdaroğlu, reprezentând Alianța Națiunii (Millet İttifakı) o coaliție largă de opoziție.

Rezultatele preliminare ale primului tur au arătat o cursă extrem de strânsă, dar cu un avantaj clar pentru președintele în exercițiu: Erdoğan a obținut 49,51%, fiind la un pas de victorie, în timp ce Kılıçdaroğlu a strâns 44,88%.

Cum funcționează Turul Doi: Cronologia unui proces critic

Înțelegerea calendarului electoral din Turcia este esențială pentru oricine vrea să navigheze birocrația acestei țări. Procesul este extrem de strict și rapid. Iată cum a arătat calendarul oficial gestionat de Consiliul Suprem Electoral (YSK) în acea perioadă fierbinte:

• 15 Mai: Startul perioadei de campanie electorală (propagandă) pentru turul doi.
• 19 Mai: Anunțarea rezultatelor finale oficiale ale primului tur de către YSK.
• 20 – 24 Mai: Votul pentru diaspora. Este important de menționat că diaspora turcă are o influență majoră; dacă locuiți în Turcia și urmăriți canalele de știri locale precum CNN Türk, veți vedea mereu analize dedicate votului din străinătate.
• 28 Mai: Ziua Alegerilor și anunțarea rezultatelor provizorii.
• 1 Iunie: Oficializarea rezultatelor finale. Această dată a marcat momentul în care piețele financiare și sectorul imobiliar au început să reacționeze la noua realitate politică.

Sistemul Electoral Turcesc și Cifrele Reale

Sistemul politic din Turcia este unul prezidențial, unde șeful statului deține puterea executivă, dublat de alegeri parlamentare pentru cei 600 de membri ai Marii Adunări Naționale. Această structură explică de ce miza președinției este atât de uriașă.

Un detaliu impresionant pentru noi, europenii, este rata de participare. Președintele YSK, Ahmet Yener, a confirmat că la deschiderea a 100% din urnele interne, prezența la vot a fost de 88,92%. O mobilizare civică masivă, greu de întâlnit în alte democrații.

Rezultatele finale ale primului tur, care au setat scena pentru confruntarea finală, au fost:

1. Recep Tayyip Erdoğan (Alianța Cumhur): 49.51%
2. Kemal Kılıçdaroğlu (Alianța Millet): 44.88%
3. Sinan Oğan (Alianța Ata): 5.61% Acest procent a fost crucial, voturile lui Oğan fiind decisive în turul doi.

Dacă intenționați să lucrați în Turcia, de exemplu ca inginer sau specialist, înțelegerea acestui context politic este vitală, deoarece politicile guvernamentale influențează direct permisele de muncă și regimul vizelor.