Cuprins
Te-ai întrebat vreodată cum au devenit turcii musulmani În această postare pe blog, vom explora istoria fascinantă a Turciei și convertirea ei la islam.
De la prima introducere în secolul al VIII-lea până în timpurile moderne, iată o privire de ansamblu asupra modului în care această cultură antică a încorporat una dintre cele mai mari religii din lume.
Introducere
Bun venit pe blogul nostru care explorează istoria bogată a modului în care turcii au îmbrățișat islamul! Această narațiune fascinantă se întinde pe secole și a lăsat un impact semnificativ asupra întregii regiuni. Rădăcinile islamului în Turcia modernă datează de la sfârșitul secolului al IX-lea, când statul se afla sub stăpânirea Kharanziților și a îmbrățișat Islamul ca religie oficială.
Cu toate acestea, povestea musulmanilor și a turcilor merge mai departe. Timp de secole, comercianții arabi și turci s-au angajat în comerț de-a lungul Drumului Mătăsii și au făcut schimb de idei și obiceiuri, inclusiv credințele lor religioase respective. Chiar înainte de apariția islamului, multe triburi turcești aveau propriile lor practici religioase unice pe care le urmau.
Musulmanii și turcii se cunoșteau înainte de islam
Înainte de apariția islamului, turcii și musulmanii s-au cunoscut și au interacționat unii cu alții mult timp. O mulțime de turci au slujit în armatele Imperiului Abbasid, iar din cauza Drumului Mătăsii, arabii și turcii au făcut comerț cu mărfuri și au vorbit între ei despre viața și culturile lor. În ciuda distincțiilor lor culturale și regionale, ei au reușit să coexiste pe cale amiabilă.
Primul convertit musulman din Asia Mijlociu
Hanul Satuk Bughra Khan al Kara-Khanizilor este recunoscut ca pionierul convertit al musulmanilor din Asia Centrală, marcând o piatră de hotar semnificativă în răspândirea islamului la poporul turc și deschizând calea pentru extinderea viitoare a Imperiului Selgiuk.
Deși detaliile exacte despre convertirea lui Khan Bughra rămân neclare, este larg acceptat că aceasta a fost rezultatul expunerii sale la cultura islamică .
Factori influenți în convertirea turcilor
Convertirea treptată a turcilor de la Goktanri (Göktürks) la islam a fost un proces complex care a avut loc de-a lungul mai multor secole și a fost influențat de o varietate de factori. Iată câțiva dintre cei mai importanți factori care au jucat un rol vital în acceptarea islamului de către poporul turc:
- Comerț: Drumul Mătăsii, o rețea comercială semnificativă care lega Asia Centrală de Orientul Mijlociu, a jucat un rol vital în răspândirea islamului la popoarele turcice, inclusiv la Goktanri. Comercianții arabi și perși, care au traversat Drumul Mătăsii, au introdus islamul și, pe măsură ce interacționau cu poporul turc, au început să propage credința.
- Factori politici: Multe comunități turcești, inclusiv Goktanri, au fost guvernate de dinastii musulmane, cum ar fi abbazidii și samanizii. Aceste dinastii au promovat activ islamul la poporul turc, iar impactul lor a fost vital în propagarea religiei.
- Factori culturali: Tengrismul au fost afectați de cultura popoarelor vecine, în special a perșilor și a arabilor, care îmbrățișaseră deja islamul. Goktanri au adoptat mai multe elemente ale culturii persane și arabe, cum ar fi limba și sistemul lor de scriere și, la rândul lor, au fost expuși islamului.
- Factori spirituali: Este esențial să rețineți că convertirea poporului turc la islam nu sa datorat exclusiv unor factori externi. Mulți indivizi dintre goktanri au fost atrași de islam datorită atracției sale spirituale.
Expansiunea Imperiului Seljuk
Imperiul Seljuk a cunoscut o expansiune extraordinară în timpul secolului al XI-lea. Turcii Oghuz, conduși de Toghrul Bey, au preluat Persia și Bagdadul și și-au făcut propriul regat. Această expansiune a continuat până în 1092, când selgiucizii au preluat mai multe regate musulmane mai mici și au condus până la Yemen, în sud, până în Afganistan, în est.
Această creștere a fost posibilă de un nou corp militar care a permis selgiucizilor să-și extindă controlul pe o zonă mult mai mare. În acest timp, selgiucizii au lăsat, de asemenea, o amprentă puternică asupra islamului prin răspândirea legii islamice în Asia Centrală și Orientul Mijlociu.
Prima întâlnire a turcilor cu islamul
Poate că ați auzit deja despre modul în care turcii au devenit musulmani și despre factorii influenți care au dus la convertirea lor. Dar înainte de a explora aceste detalii, să aruncăm o privire la prima dată când turcii au întâlnit islamul. Totul a început când Imperiul Selgiuk s-a extins la Rum (Roma – Asia Mică) și a adus cu ei credința lor islamică.
Acesta a fost atunci când prințul Tarkhan Nizak, conducătorul Sogdianei, a devenit primul prinț turc care s-a convertit la islam. Turcii au fost apoi expuși culturii islamice, care s-a răspândit încet printre ei. Acest lucru a fost ajutat și mai mult de Bătălia de la Talas, care a avut loc în 751 d.Hr. și a făcut din Islam cea mai populară religie din Asia Mijlociu. Înainte de aceasta, multe triburi turcești practicau o formă de Tengrisim, dar în cele din urmă au îmbrățișat Islamul în întregime.
Triburi turcești și religiile lor înainte de Islam
tengrism
Credința în tengrism, una dintre credințele monoteiste, este cea mai importantă și mai crezută credință a turcilor. În credințele Tengrismului, el a fost văzut ca „Goktanri”, creatorul și proprietarul întregului univers și al tuturor oamenilor. Tengrismul este cel care dă viață oamenilor și le ia viața atunci când vine momentul.
Reprezentanții acestei religii se numeau Kam și Baksi. Kams și Baksi, care erau clerici, au lucrat la îndrumarea oamenilor în răspândirea religiei. State în care se vede credința în Tengrism: statul hun asiatic, statul hun european, statul Köktürk, statul Kutuk, avarii, uigurii.
În credința tengrism, se credea viața după moarte. După moarte, se credea că cei răi vor merge în Tamu (iad), iar cei buni vor merge în Uçmağ (rai). Când oamenii credeau în viața de după moarte, erau îngropați în morminte împreună cu caii și lucrurile personale.
Înainte de Islam, turcii își îngropau morții în morminte numite Kurgan și le plantau balbali pe cap. Au fost ținute ceremonii funerare numite „Yuğ” pentru persoanele decedate și au fost mâncate mese funerare numite „Yuğ food ”.
În turcii preislamici, oamenii își puneau mici statui în formă de om pe morminte. Aceste statui pe care le-au pus erau egale cu numărul dușmanilor uciși de defunct în timpul vieții sale. Dacă ar fi ucis 100 de inamici în timpul vieții sale, ar pune peste mormântul lui 100 de statui mici în formă umană. Aceste statui mici au fost numite „Balbal”. Turcii credeau că aceste miere le vor servi în rai.
Aceste sculpturi pot fi realizate atât din piatră, cât și din copaci.
A existat și o tradiție de sacrificiu în Credința Tengrism.
Primul cuvânt descifrat în inscripțiile Orkhon care au supraviețuit de la Kokturks a fost „Tengri”.
Deși clerul (Kam, Baksı) nu a avut nicio influență în administrația de stat în primele state turcești, „înțelegerea lor religioasă” a avut un impact asupra administrației de stat, deoarece se credea că autoritatea de a conduce țara a fost dată de Kagani. credința Göktanri (Kut).
Faptul că religia tengrismului are efect asupra alegerii domnitorului mai arată că credințele religioase ale turcilor au efect asupra administrației statului.
În religia tengrism, partea de est era considerată sacră deoarece soarele răsare din est.
Asemănări între islam și tengrism
| tengrism | islam |
|---|---|
| Monoteism | Credința într-un singur Dumnezeu (Allah) |
| Interzicerea închinarii la idoli | Interzicerea închinarii la idoli |
| Post în luna decembrie | Post în timpul lunii Ramadan |
| Respectarea ritualurilor de rugăciune | Respectarea ritualurilor de rugăciune |
| Pelerinaj la locuri sacre | Pelerinaj la Mecca |
| Conceptul de caritate și dăruire celor nevoiași | Accent pe caritate și dăruirea celor săraci și nevoiași |
| Restricții alimentare asupra anumitor alimente | Interzicerea consumului de carne de porc si alcool |
Diferențele dintre islam și tengrism
| Religia Goktanri | islam |
|---|---|
| Fără sfântă scriptură | Sfânta Scriptură (Coran) și Hadith |
| Fără profeție sau tradiție profetică | Accent pe profeție și tradiție profetică, inclusiv pe Mahomed ca profet final |
| Nu există o lege religioasă sau un sistem juridic stabilit | Accent pe legea Sharia și sistemul juridic |
| Fără pelerinaj obligatoriu | Pelerinaj obligatoriu la Mecca (Hajj) pentru cei care sunt capabili fizic și financiar |
Cultul strămoșilor (animism)
În cultul strămoșilor, ei credeau că spiritele strămoșilor lor decedați îi protejează de rău. Buddha arată că există o credință în viața de apoi în cultul strămoșilor, ca și în religia Tengrismului. În credința „cultului strămoșilor”, strămoșii decedați și bunurile strămoșilor decedați erau considerate sacre. Cultul înseamnă obiecte ancestrale. A fost sacrificat pentru strămoșii care au murit în cultul strămoșilor.
Totemismul (moartea, apa pământului)
Este cea mai veche credință văzută la turci. Anumite plante și animale (lupul, vulturul…) sunt considerate sacre și venerate în credința totemismului.
În totemism, ființele și animalele sacre erau numite „Ongun”.
Mitul descendenței din lup indică existența credinței în totemism. Lupul este cel mai important animal considerat sacru de turci.
Șamanismul
Reprezentanții credinței șamaniste sunt șamanii, kamii și bakshii. Șamanii, kamii și baksii obișnuiau să facă magie (magie) comunică cu djinnii și prevesteau viitorul. Conform credinței șamanismului, există spirite rele și bune, oamenii se luptă cu aceste spirite. În șamanism, duhovnicii își propun să vindece problemele oamenilor cu magie și magie.
Cultul naturii (credința în forțele naturii, naturism)
În credința cultului naturii, unele obiecte neînsuflețite erau considerate sacre. De asemenea, se credea că aceste ființe sacre au puteri magice. Aceste ființe sfinte; Lună, soare, cer, râu, munte, vale, deal, stâncă, pădure, copac, fulger…
Aceste ființe au fost numite „Iduk”, iar puterile magice ale acestor ființe au fost numite „apă pământească”.
Bătălia de la Talas și răspândirea islamului
Bătălia de la Talas din 751 a fost un punct de cotitură major în răspândirea islamului printre turci. În timpul bătăliei, forțele turcești s-au alăturat musulmanilor, iar forțele chineze au fost înfrânte. Această victorie ar fi o piatră de hotar majoră pentru cultura și credința islamică, deoarece ar demonstra puterea islamului și ar încuraja mai mulți turci să o îmbrățișeze. Expunerea la cultura islamică și a asista la puterea forțelor musulmane a fost un factor cheie în convertirea turcilor la islam.
Se crede că această bătălie a ajutat islamul să se răspândească mai spre est, până în Mongolia, deoarece a făcut ca triburile turcești să dorească să se convertească la islam. Bătălia de la Talas marchează astfel un moment important în istoria islamică, deoarece nu numai că și-a demonstrat puterea, ci și-a ajutat și la răspândirea influenței în alte părți ale Asiei Centrale.
