Cuprins
„Sunt o femeie turcă care își iubește țara și care a suferit pentru ea.” Aceste cuvinte, rostite de Halide Edip Adıvar, încapsulează spiritul unei femei care nu numai că a fost martoră, dar a și modelat activ parcursul tumultuos al Turciei, de la amurgul Imperiului Otoman până la zorii Republicii moderne.
Născută în 1882, în inima Imperiului Otoman, Istanbul, viața Halidei Edip Adıvar a fost împletită cu evenimente socio-politice semnificative ale epocii sale. A parcurge viața ei ne oferă o perspectivă unică asupra transformărilor prin care a trecut Turcia, de la ultimii ani ai Imperiului Otoman până la ascensiunea Republicii Turce moderne.
Halide Edip Adıvar: Implicații literare și politice
Începuturile în jurnalism
Halide Edip și-a început cariera de scriitoare la ziarul Tanin, folosind pseudonimul „Halide Salih”. Acest lucru a marcat începutul carierei sale influente în jurnalism și literatură.
Întoarcerea și predarea
După un scurt exil în Egipt, din cauza tulburărilor politice, Halide Edip s-a întors în Turcia și și-a reluat activitățile literare. De asemenea, a început să predea la Dârülmuallimât, contribuind la educație alături de cariera sa de scriitoare.
Opere literare majore
În această perioadă, Halide Edip a publicat mai multe opere importante. „Handan” (1912) și „Yeni Turan” (1912) au prezentat stilul său literar în evoluție și implicarea în temele sociale și politice. „Son Eseri” (1913) și-a consolidat statutul de autoare proeminentă a timpului său.
Literatura de război
Opera literară a Halidei Edip în timpul Primului Război Mondial a reflectat vremurile tulburi. „Mev’ud Hüküm” (Verdictul promis) a explorat teme de justiție și schimbare socială. Prima ei piesă de teatru, „Kenan Çobanları” (Păstorii din Kenan), a marcat aventura sa în scrierea dramatică.
Activism politic
În urma ocupației grecești a Smyrnei, Halide Edip a susținut discursuri pasionate, în special la Sultanahmet. Aceste discursuri au mobilizat opinia publică și și-au consolidat rolul ca voce principală în mișcarea națională. Abilitățile sale oratorice au jucat un rol crucial în mobilizarea sprijinului pentru independența Turciei.
Anadolu Ajansı
Halide Edip a jucat un rol cheie în înființarea Anadolu Ajansı (AA), agenția națională de știri a Turciei. Această inițiativă, susținută de Mustafa Kemal Atatürk, a fost crucială în diseminarea informațiilor exacte despre lupta pentru independență. AA a devenit de atunci o sursă majoră de știri la nivel mondial.
Exil și recunoaștere internațională
Din cauza unor neînțelegeri politice, Halide Edip și soțul ei au părăsit Turcia în 1924. În timpul exilului său de 15 ani, ea a apărut ca un ambasador neoficial al Turciei. A susținut prelegeri și a scris articole, în special în Anglia, promovând înțelegerea culturii și politicii turcești. Această perioadă a marcat și publicarea unora dintre cele mai renumite opere ale sale, inclusiv „The Turkish Ordeal” (1928) și „The Clown and His Daughter” (1935).
Primii ani ai vieții Halidei Edip Adıvar
Halide Edip Adıvar a fost fiica secretarului șef al Palatului Imperial Otoman, Mehmet Edip Bey din Salonic, și a Bedrifâm Hanım. Demisul timpuriu al mamei sale a aruncat o umbră asupra copilăriei sale, determinând-o să-și petreacă o mare parte din ea sub grija afectuoasă a bunicii sale.
Mediul în care a crescut a asigurat că nu era o fată obișnuită. După ce s-a mutat înapoi în casa tatălui său după recăsătorirea acestuia, a urmat cursurile American College. Acest lucru a fost completat de lecții de la personalități de seamă: Rıza Tevfik i-a oferit perspective asupra literaturii și filozofiei turcești, Salih Zeki a introdus-o în matematică, iar Şükrü Efendi a fost ghidul său pentru limba arabă.
Începuturile profesionale și viața personală
Căsătorie: În 1901, imediat după absolvirea facultății, s-a căsătorit cu tutorul ei, Salih Zeki. Din această uniune au rezultat doi fii. Au avut doi fii: Ayetullah și Hikmetullah Togo, ultimul fiind numit în cinstea victoriei navale a Japoniei împotriva Rusiei. După recăsătorirea primului ei soț, s-au separat în 1911. După aceasta, a adoptat numele de familie „Edip” în scrierile sale. Mai târziu, în 1917, în timp ce se afla în Siria, s-a căsătorit cu Dr. Adnan Adıvar, pe care îl cunoștea încă din timpul școlii.
Activități literare: Încurajată de profesoara ei de limba engleză, a tradus „Mama” de John Abbot. Această lucrare, publicată sub titlul „Mader”, i-a adus premiul „Şefkat Nişanı” de la sultanul Abdülhamid. Proclamarea celei de-a doua ere constituționale în 1908 a marcat începutul călătoriei sale literare.
Exil: Din cauza scrierilor și a poziției sale politice, consecințele Incidentului din 31 martie au obligat-o să fugă în Egipt, mutându-se ulterior în Anglia. Cu toate acestea, stabilizarea evenimentelor a adus-o înapoi în Turcia în 1909, unde Halide Edip Adıvar a lucrat ca profesor la Dârülmuallimât.
Activități literare și politice
Jurnalism: Folosind pseudonimul „Halide Salih”, și-a început cariera de scriitoare la ziarul Tanin, sub conducerea lui Tevfik Fikret. În ciuda amenințărilor, a perseverat, contribuind la mai multe publicații.
Activism: Fervoare Halidei Edip Adıvar a fost evidentă în timpul Incidentului din 31 martie, o perioadă de tulburări politice. Temându-se de asasinat, a fugit în Egipt, pentru a se întoarce în 1909 și a-și continua activitățile literare.
Contribuții: Ca profesoară și inspectoare la școlile de fete, a observat străduțele din Istanbul, care au inspirat-o în romanul său renumit, „Sinekli Bakkal”. În timpul Războiului Balcanic, a fondat prima asociație a femeilor, Teali-i Nisvan Cemiyeti.
Epoca Primului Război Mondial: În mijlocul răsturnărilor de situație din Primul Război Mondial, scrierile Halidei Edip Adıvar au îmbrățișat un naționalism fervent, evident în romanul său din 1917, Mev’ud Hüküm, și piesa Kenan Çobanları. După război, ea a susținut rezistența organizată împotriva ocupației, cofondând influenta Societate a Principiilor Wilson. Ocupația greacă a Smyrnei din 1919 a aprins și mai mult activism său. Discursurile sale puternice, în special la Sultanahmet, și-au consolidat poziția de lider în mișcarea națională. Această perioadă a marcat și nașterea Anadolu Ajansı (AA), agenția de știri pe care a conceput-o cu Yunus Nadi pentru a sprijini lupta pentru independență, care, cu sprijinul lui Atatürk, a fost lansată în 1920.
Opoziție față de ocupație: După ocupația Smyrnei în 1919, Halide Edip Adıvar și-a exprimat vehement opoziția în diverse întruniri, lăsând un impact de durată prin discursul său de la Sultanahmet.
Politică: După Mișcarea Națională, din cauza unor neînțelegeri politice, Halide Edip și soțul ei au părăsit Turcia în 1924. În timpul exilului său până în 1939 (cu excepția unei scurte vizite în 1935), ea a apărut ca un ambasador neoficial al Turciei, susținând prelegeri și scriind articole, în special în Anglia.
Anadolu Ajansı (AA): Conversațiile cu Yunus Nadi au condus la ideea de a înființa o agenție de știri. Numele „Anadolu Ajansı” a rezultat din înțelegerea lor reciprocă că Anatolia va juca un rol esențial în salvarea națiunii. Sprijinul lui Mustafa Kemal Pașa a consolidat conceptul, iar Anadolu Ajansı a fost înființată oficial la 6 aprilie 1920. De-a lungul anilor, AA a devenit o sursă majoră de știri la nivel mondial, oferind știri în mai multe limbi, inclusiv 13 limbi diferite.
Drepturile femeilor și educația: La începutul carierei sale, a pus un accent deosebit pe educația femeilor și a copiilor. Halide Edip Adıvar a fost o forță principală în spatele Societății Teâli-i Nisvân, promovând participarea activă a femeilor la viața socială.
Rolul în Războiul Balcanic: În această perioadă tumultuoasă, a activat ca asistentă medicală în spitalele înființate de Societatea Teâli-i Nisvân.
Asociația cu Mustafa Kemal Atatürk: Ocupația Smyrnei din 1919 a văzut-o pe Halide Edip Adıvar susținând discursuri pasionate și luptând pentru Mișcarea Națională. Asocierea sa puternică cu Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Turciei moderne, a început în această perioadă. Relația lor profesională a fost caracterizată de respect reciproc și de intense schimburi intelectuale.
Operele Halidei Edip Adıvar
- Heyula (1908) – Fantoma
- Raik’in Annesi (1909) – Mama lui Raik
- Seviye Talip (1910) – Seviye Talip
- Handan (1912) – Handan (La fel, este un nume propriu)
- Yeni Turan (1912) – Noul Turan
- Son Eseri (1913) – Ultima sa operă
- Mev’ud Hüküm (1918) – Verdictul promis
- Ateşten Gömlek (1923) – Cămașa de foc
- Vurun Kahpeye (1923) – Loveste curva
- Kalp Ağrısı (1924) – Durerea inimii
- Zeyno’nun Oğlu (1928) – Fiul lui Zeyno
- Sinekli Bakkal (1936) – Bacanul cu muște
- Yolpalas Cinayeti (1937) – Crima de la Yolpalas
- Tatarcık (1939) – Micul tătar
- Sonsuz Panayır (1946) – Târgul veșnic
- Döner Ayna (1954) – Oglinda rotativă
- Akile Hanım Sokağı (1958) – Strada Akile Hanım
- Kerim Ustanın Oğlu (1958) – Fiul maestrului Kerim
- Sevda Sokağı Komedyası (1959) – Comedia străzii iubirii
- Çaresaz (1961) – Deznădăjduit
- Hayat Parçaları (1963) – Fragmente de viață
Povestiri scurte:
- İzmir’den Bursa’ya (cu Yakup Kadri, Falih Rıfkı și Mehmet Asım Us, 1922) – Din Smyrna la Bursa
- Harap Mabetler (1911) – Temple distruse
- Dağa Çıkan Kurt (1922) – Lupul care a urcat pe munte
Teatru:
- Kenan Çobanları (1916) – Păstorii din Kenan
- Maske ve Ruh (1945) – Mască și suflet
Memorii:
- Türkün Ateşle İmtihanı (1962) – Încercarea turcului cu focul
- Mor Salkımlı Ev (1963) – Casa cu glicine mov
Pe scurt
Halide Edip Adıvar, născută la Istanbul în 1882, a fost o figură emblematică în istoria Turciei, cunoscută pentru lucrările sale literare, activism politic și contribuțiile semnificative din anii de transformare ai Turciei. Legătura sa cu lideri precum Mustafa Kemal Atatürk, eforturile sale în domeniul educației și al drepturilor femeilor și reprezentarea Turciei în străinătate în timpul exilului au făcut-o o figură de neuitat în cultura și istoria Turciei.
